Un document oficial al AJOFM Prahova, obținut de Observatorul Prahovean în baza Legii 544/2001, oferă unul dintre cele mai complete tablouri recente ale pieței muncii din județ: ce meserii se caută, câți absolvenți ajung la ghișeele agenției și ce fac ei după. Imaginea e instructivă dar și, pe alocuri, îngrijorătoare.
Din articol
Documentul în cauză spune mai mult despre o economie locală decât orice discurs oficial: lista meseriilor pentru care angajatorii transmit locuri de muncă la agenția de ocupare. AJOFM Prahova a pus la dispoziția Observatorului Prahovean, la cerere, exact acest document, și nu doar atât.
Documentul, AJOFM Prahova, acoperă trei paliere: situația abslovenților înregistrați ca șomeri în ultimii trei ani, meseriile cele mai solicitate de angajatori în 2026 și cele mai multe locuri de muncă transmise în ultimele 12 luni.
Absolvenții fug de AJOFM — sau nu mai sunt șomeri
Cea mai izbitoare cifră din document este, de fapt, absența unei cifre pentru anul 2026: la data formulării răspunsului, niciun absolvent de liceu nu figura în evidențele AJOFM Prahova ca șomer indemnizat. Patru absolvenți de facultate beneficiau de indemnizație.
Tendința din ultimii trei ani confirmă că fenomenul nu e nou: în 2023, 197 de liceeni și 41 de absolvenți universitari au primit ajutor de șomaj; în 2025, cifrele au coborât la 147, respectiv 11. O scădere d etrei sferturi în rândul absolvenților de studii superioare, în doar doi ani.
Explicațiile posibile sunt multiple și nu se exclud reciproc: piața muncii absoarbe mai rapid tinerii, numărul absolvenților scade odată cu declinul demografic al județului, sau pur și simplu mulți nu știu că au dreptul la indemnizație de șomaj după terminarea studiilor, sau nu consideră că suma pe care ar lua-o merită birocrația necesară.
Ce caută, de fapt, angajatorii prahoveni
Tabloul meseriilor solicitate în Prahova e edificator pentru structura economiei locale. Pe primul loc, detașat, se află agentul de securitate, cu 386 de locuri de muncă transmise la AJOFM în ultimele 12 luni, aproape dublu față de ocupația de pe locul doi.
Confecționerul de cablaje auto, meseria-emblemă a industriei automotive care s-a instalat în județ, vine pe poziția a doua cu 325 de posturi. Urmează șoferii de camion (198 de locuri), muncitorii necalificați în construcții (152) și lucrătorii din restaurante.
E o piață a muncii care cere, în primul rând, forță de muncă fizică, semispecializată sau nespecializată. Meseriile cu cerere mare, agent de securitate, manipulant de mărfuri, muncitor necalificat, nu presupun studii superioare. Ceea ce ridică o întrebare pe care documentul nu o formulează explicit, dar datele o sugerează: ce fac absolvenții de facultate din Prahova, dacă economia locală nu pare să-i caute cu precădere?
20 de absolvenți plasați în muncă în 2026, prin AJOFM
Răspunsul agenției include și o cifră concretă: în cursul anului 2026, AJOFM Prahova a intermediat angajarea a 20 de absolvenți, dintre care 10 cu studii universitare, 7 cu școală profesională și 3 cu liceu. Domeniile în care s-au angajat: inginerie și consultanță tehnică, comerț cu ridicata al îmbrăcămintei, activități recreative, exploatare forestieră și construcții.
Douăzeci de oameni. Dintr-un județ cu sute de mii de locuitori și cu mai multe universități și licee active. E, desigur, doar cifra aferentă plasărilor prin intermediul AJOFM, nu totalul absolvenților angajați în județ. Dar e un indicator despre cât de mult mai are de lucru agenția pentru a deveni un actor relevant pe piața muncii pentru tinerii educați.
Structura economiei, în cifre
Dacă privești top 10 al meseriilor căutate și îl pui lângă top 10 al celor pentru care s-au găsit candidați, imaginea e coerentă: Prahova e un județ al muncii de execuție în sectoare-cheie: securitate privată, automotive, transport, construcții, alimentar, HoReCa. O economie funcțională, cu locuri de muncă reale. Dar una care, deocamdată, nu pare să genereze suficientă cerere pentru absolvenții de studii superioare care aleg să rămână acasă, sau care, poate, nici nu mai aleg să rămână în țară.
