Un proiect al Ministerului Educaţiei care vizează procedura de management al cazurilor de violenţă în şcoli şi care se află în dezbatere publică defineşte formele grave de violenţă, dar şi modul în care acestea trebuie gestionate de către directorii unităţilor de învăţământ şi ai altor autorități în măsură. Reprezentanții școlilor vor fi obligaţi să ia măsuri și să anunţe, după caz, fie familia copilului, fie autorităţile, dacă familia este cea suspectată de exercitarea actelor de violenţă asupra minorului.
Elevii implicați în astfel de acte vor fi obligați, conform proiectului, să participe la ore de consiliere școlară sau psihologică
Vătămarea corporală, inclusiv cea din culpă, jignirile, aruncarea cu obiecte, ameninţarea, imobilizarea copilului, instigarea la violenţă sau ură, determinarea sinuciderii şi semnele obscene sunt definite ca forme grave de violenţă. Elevii implicați în astfel de acte vor fi obligați, conform proiectului, să participe la ore de consiliere școlară sau psihologică, în caz contrar autorităţile putând cere instanţelor de judecată să emită decizii privind obligarea acestora la consiliere.
Proiectul se află în dezbatere publică și poate fi consultat aici: https://www.edu.ro/sites/default/files/Proiect_Procedura_management_cazuri_violenta_scoli.pdf
În situaţia în care elevul sau personalul şcolii este martor sau i se raportează o situaţie gravă de violenţă între preşcolari sau elevi, în spaţiul şcolar, şi există o ameninţare reală la viaţa, la sănătatea sau la siguranţa preşcolarilor/ elevilor implicaţi, elevii sau personalul şcolii trebuie să apeleaze imediat serviciul unic de urgenţă 112.
Manifestările agresive ale personalului școlii asupra antepreșcolarilor/preșcolarilor/elevilor se consideră tot forme grave de violență
Ele pot fi de natură fizică, sau psihologică. Astfel, instigarea publică, incitarea la ură sau discriminare, amenințarea, șantajul, hărțuirea, lipsirea de libertare în mod ilegal, determinarea sau înlesnirea sinuciderii, rele tratamente aplicate minorului, bullyingul și cyberbullyingul, semnele obscene, injuriile şi jignirile, calomnia, terorizarea sunt infracțiuni. La fel formele de abuz sexual asupra copilului sau traficul de minori.
Personalul școlii e obligat să aplaneze conflictul, să sprijine victima, să anunțe directorul
„Directorul UIP informează verbal și în regim de urgență părinții/reprezentanții legali ai
antepreșcolarilor/preșcolarilor/elevilor implicați (cu prioritate victimă/victime) și le solicită să se prezinte a școală pentru gestionarea situației, în interesul superior al copilului.
Dacă există suspiciunea săvârșirii unei infracțiuni și, până la momentul respectiv, nu a fost
sesizat serviciul unic de urgență 112, personalul de conducere sesizează verbal și în regim de urgență dispeceratul de poliție.
Până la sosirea poliției, directorul UIP asigură, pe cât posibil, locul săvârșirii faptei (limitează accesul persoanelor în câmpul faptei) și conservarea probelor existente (nu ridică/nu permite ridicarea obiectelor folosite pentru săvârșirea faptei)”, se arată în proiectul de lege.
În cazurile dovedite de violență asupra antepreșcolarilor/preșcolarilor/elevilor de către
personalul școlii, dacă nu s-a dispus desfacerea contractului de muncă, Consiliului de administrație al UIP, după consultarea cu consilierul școlar, propune și aprobă măsuri de sprijin pentru autorul/autorii actului de violență.
Dacă există suspiciune de violență asupra copilului în afara mediului școlar, la fel situația trebuie gestionată. Există o serie de semne şi simptome care pot fi observate de către consilierul școlar și de către orice cadru didactic şi care ridică un semnal de alarmă, mai ales când nu pot fi explicate îndeajuns sau justificate de părinți, persoana de îngrijire sau reprezentantul legal.
Citește și: Măsuri anti-violență în școli: detenție, exmatriculare, centre de reeducare, fără telefoane mobile
Exemple de astfel de semne sunt: tulburări de comportament (apatie, iritabilitate, impulsivitate, agresivitate, minciună, fuga de acasă, furtul, consumul de alcool, de droguri etc.), tulburări de somn (insomnii, somnolență, somn agitat, coșmaruri etc.) – elevii pot veni la școală foarte obosiți sau adorm la ore, tulburări de alimentație (anorexie, bulimie), dereglări ale instinctului alimentar (lipsa apetitului, dureri de burtă, stări de vomă, pierderea sau diminuarea simţului gustativ), autostigmatizare, autoculpabilizare, automarginalizare,a gitație extremă sau dimpotrivă, apatie extremă,opoziționism exagerat, spirit de frondă agresiv,ticuri (clipit, rosul unghiilor etc.), neglijență în îndeplinirea sarcinilor şi incapacitate de a respecta un program impus, dificultăți în relaţionare şi comunicare, scăderea randamentului şcolar, absenteism şi abandon şcolar, stare depresivă, uneori cu tentative de suicid.
