În momentul de față, Guvernul menține plafonarea prețurilor la energie electrică. Doar aparent este avantajos, pentru că în realitate prețurile la materia primă (energia produsă) au scăzut, însă diferența până la plafonul maxim este decontată de către bugetul statului în favoarea furnizorilor.
Pe 31 martie 2025 expiră termenul până la care Guvernul a decis să mențină măsura plafonării prețurilor la energie. Este greu de anticipat ce se va întâmpla atunci, care va fi prețul real pentru un kWh, dat fiind că prețul spot pe bursă se modifică zilnic.
Schema de plafonare a prețurilor presupune existența a trei plafoane maxime de preț, de 0,68, 0,80, respectiv 1,3 lei/kWh, în funcție de consum.
Ultimul an a înregistrat o scădere de 67% a prețului, iar analiștii din domeniu au afirmat în repetate rânduri că tendința de scădere se va menține. Nu sunt motive să crească prețul materiei prime, iar realitatea de până acum a demonstrat că dinamica pieței poate fi și în sensul așteptat de consumatori, adică în scădere.
Doar că, menținerea plafonării nu permite ca prețul să scadă și la consumatorul final. De câștigat au doar furnizorii de pe piață, cei care în mod prin excelență speculativ pot face orice ofertă doresc.
Economica.net a identificat în comparatorul ANRE, unde prețurile sunt într-adevăr plafonate, o ofertă halucinată care vine din partea unui furnizor român, Getica 95, controlat de omul de afaceri Viorel Tudose – 7.000 de lei pentru un MWh.
De la 0,68 lei la 7 lei pentru kWh este o diferență de aproximativ 10 ori mai mare. De ce ar face un jucător din piață o asemenea ofertă?
Un consumator casnic s-a putea speria la gândul că în loc de o factură medie lunară de aproximativ 100 de lei la energia electrică ar putea să aibă una de 1000 de lei. Pentru mulți ar fi imposibil de suportat.
Analiștii economica spun că ”Renunțarea la schema de plafonare înseamnă, în teorie, și renunțarea la mecanismul de achiziție centralizată, în care furnizorul primește mare parte din energia destinată clienților la prețul reglementat de 450 de lei/MWh de la marii producători. Deci furnizorul trebuie să își asigure apoi energia din piață, însă, în România practic nu mai există piață, cu excepția celei spot, unde se tranzacționează de la o zi la alta. Sunt foarte puține tranzacții cu livrare în viitor, pe cale de consecință nu există nici preț la care furnizorul să se raporteze, cu excepția celui spot, atunci când face oferta.”
Getica ”aruncă” în piață o ofertă de care orice client are toate motivele să fugă, schimbând furnizorul. În acest caz, ori ofertantul nu vrea să mai vândă, ceea ce este foarte puțin probabil, ori se gândește să tenteze și concurența să adopte strategii similare, forțând astfel mâna guvernului să prelungească plafonarea, schemă care alimentează de la buget conturile furnizorilor, chiar dacă prețul real al energiei continuă să scadă.
Avantajos pentru clientul final, dar dezavantajos pentru bugetul de stat, prețul plafonat rămâne valabil până în martie 2025, deci după toate rundele de alegeri din 2024. O gestionare politică a situației cu un puternic impact social se va face atunci după alte criterii decât cele electorale, deci este aproape imposibil de anticipat cum va evolua situația. Rămâne însă de studiat ce logică a avut ”oferta” menționată astăzi și cum vor reacționa ceilalți jucători importanți de pe piața energiei.
Pentru a nu produce un nou șoc pe piața de energie, ieșirea din schema de plafonare trebuie făcută etapizat, așa cum susținea și ministrul Energiei, Sebastian Burduja, citat de economica.net.
Doar că, mai este puțin timp până la 1 aprilie 2024, dată la care se discută ofertele pentru noile contracte pe 1 an, iar în spațiul public nu a apărut nicio strategie care să creioneze astfel de etape.
Cum ți se pare subiectul?
