România înregistrează cele mai mari preţuri medii zilnice din Europa, în tranzacţiile din piaţă, alături de Bulgaria. Luni, 16 mai, România plătea în medie 239,76 euro pe MWh, în timp ce ţări bogate precum Suedia şi Norvegia plătesc 71,43 euro pe MWh, respectiv 92,95.
Preţurile la energie continuă să crească în Europa, iar cele mai afectate sunt ţările sărace precum România şi Bulgaria. Profit.ro scrie că cele două ţări au ajuns să plătească cele mai mari preţurii medii zilnice dintre ţările continentului, de aproape patru ori mi mult decât Suedia şi de două ori şi jumătate mai mult decât Norvegia, potrivit adevarul.ro.
Luni, 16 mai, România plătea în medie 239,76 euro pe MWh, în timp ce ţări bogate precum Suedia şi Norvegia plăteau 71,43 euro pe MWh, respectiv 92,95. Sursa citată aminteşte şi că preţul mediu înregistrat de la începutul acestei luni este cel de-al cincilea cel mai ridicat preţ din Europa, niveluri superioare fiind raportate la alte patru state din regiune, ceea ce arată un dezechilibru între cererea şi oferta zonală.
Preţul mediu pentru ziua de miercuri, de 1,186 lei/KWh, este de aproximativ cinci ori mai ridicat decât preţul de achiziţie (la care se adaugă celelalte tarife şi TVA) pe care un furnizor îl poate factura consumatorilor casnici pentru a respecta plafonul impus prin lege.
Ca şi cum nu ar fi de ajuns că România plăteşte printre cele mai mari preţuri pe energie, Unitatea 1 a Centralei Nuclearelectrice de la Cernavodă, care poate acoperi aproximativ 10% din consumul intern, a intrat în revizie programată şi va redeveni funcţională doar la finalul lunii iunie. Totodată, o unitate de la Porţile de Fier funcţionează deja la o putere redusă de 100 MW (de la 194 MW), din cauza unor probleme tehnice.
Analistul în energie Andrei Ilaş a lucrat pentru Banca Mondială şi Agenţia Internaţională pentru Energie Regenerabilă, la Bonn (Germania) şi spune că nu trebuie să ne aşteptăm la scăderi de preţuri în următoarea perioadă. În opinia sa, autorităţile române trebuie să ia măsuri pentru protejarea populaţiei şi să accelereze investiţiile în energia regenerabilă. De asemenea, proiectul pe care România îl are în parteneriat cu SUA pentru mai multe mini-reactoare nucleare ar putea să reprezinte o soluţie, dacă va fi finalizat. Acest lucru ar urma să contribuie la obţinerea independenţei energetice a României.
„Ce putem face este să băgăm cât mai multă energie regenerabilă în sistem, care va face să scadă dependenţa de gazul scump. Dacă reuşim să avem şi energie nucleară, care are costuri marginale foarte mici, la fel, tot e foarte bine pentru că eliminăm din gazele şi cărbunele care sunt mai scumpe. Soluţiile sunt cât mai multă energie cu emisii de carbon zero şi cu costuri marginale zero”, a explicat Andrei Ilaş, pentru „Adevărul”.
Totuşi, pe termen scurt şi mediu, gazele şi cărbunele vor continua să fie folosite, în special în sezonul rece, în toată Uniunea Europeană, inclusiv în România. E un mix de energie pe care România trebuie să se asigure că îl are la dispoziţie, pentru a evita orice probleme.
„Chestiunea e legată de variabilitate. Când nu bate vântul şi când nu străluceşte soarele trebuie să ai rezerve, trebuie să ai asigurată capacitatea de generare. De obicei ai nevoie de puţin gaz, de cărbune sau energie nucleară, care nu depind de vreme. Asta e chestiunea legată de integrare”, a mai afirmat Ilaş.
