Criza apei din Prahova. De ce nu a fost demis directorul companiei indicată vinovată de Ministerul Mediului

Peste 100.000 de oameni din Prahova au rămas fără apă potabilă timp de aproape două săptămâni, într-una dintre cele mai grave crize din ultimii ani. Deși Ministerul Mediului indică Exploatare Sistem Zonal Prahova drept principal vinovat, conducerea companiei nu a fost sancționată, iar directorul a rămas în funcție. 

Peste 100.000 de oameni, fără apă potabilă

În 28 noiembrie, Exploatare Sistem Zonal Prahova, compania Apelor Române care administrează stația de tratare a apei din lacul de acumulare Paltinu, anunța oprirea operațiunilor din cauza nămolului care a blocat activitatea.

Timp de aproape două săptămâni, peste 100.000 de locuitori din Prahova și Dâmbovița nu au avut apă potabilă la robinete. Localitățile din Prahova afectate de o criză a apei fără precedent au fost: Câmpina, Breaza, Băicoi, Adunați, Cornu, Poiana Câmpina, Șotrile, Bănești, Brebu, Telega, Florești, Vărbilău și Aluniș.

În perioada crizei a izbucnit un scandal național, care s-a transformat rapid într-unul politic, soldat cu adoptarea unei moțiuni de cenzură împotriva ministrei Mediului, Diana Buzoianu (USR). Instituțiile implicate în declanșarea crizei au preferat să-și arunce responsabilitatea, timp în care oamenii au fost nevoiți să cumpere apă plată din magazine și să stea la cozi pentru apă menajeră.

Ministerul Mediului indică drept vinovat ESZ Prahova

La aproape două luni de la izbucnirea crizei, Observatorul Prahovean a solicitat Ministerului Mediului să facă publice rezultatele controalelor și să indice vinovații.

Potrivit documentului, care poate fi accesat integral aici raspuns complet min mediului, conducerea ministerului susține că vinovată pentru criza apei din Prahova este compania Exploatare Sistem Zonal (ESZ Prahova).

Printre acuzațiile aduse se numără faptul că nu a întreținut bazinul cu apă curată de la Voila, care ar fi reprezentat o rezervă importantă de apă, și că nu a elaborat un plan de siguranță a apei.

Replica ESZ Prahova: „Nu se identifică culpă profesională a directorului”

Conducerea ESZ Prahova a respins acuzațiile Ministerului Mediului, considerând că era responsabilitatea Apelor Române să întrețină acel bazin.

Detalii aici: 100.000 de prahoveni fără apă: vinovat identificat, dar nimeni sancționat. Riscul rămâne

Mai mult, Consiliul de Administrație al ESZ a constatat că „nu se identifică culpă profesională/contractuală care să justifice revocarea directorului general” și a reținut că nu există rațiuni pentru demiterea acestuia.

Directorul ESZ, venituri de 300.000 lei pe an

Șeful Exploatare Sistem Zonal Prahova este Bogdan Chițescu. Acesta a fost numit în funcție în septembrie 2022, după o carieră la Transelectrica – Direcția Activități Nereglementate și Administrare Fibră Optică – și un scurt mandat la Ministerul Fondurilor Europene, ca director adjunct.

Potrivit ultimei declarații de avere, Chițescu are venituri salariale de aproape 300.000 de lei pe an, echivalentul a 60.000 de euro.

Bogdan Ștefescu Chițescu – director general Exploatare Sistem Zonal Prahova – potrivit declarației de avere din 29.07.2024, a avut următoarele surse de venit:

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene – salariu – 537 lei

Exploatare Sistem Zonal Prahova – director general – 301.053 lei

Maven Business Solutions – salariu – expert – 30.867 lei

FGC Activ Grup – salariu – responsabil formare – 45.360 lei

Conversmin SA – indemnizație – director general – 43.315 lei

Curtea de Conturi a României – salariu – consilier – 3.500 lei

Compania Națională a Metalelor Prețioase și Neferoase Remin SA – Baia Mare, Maramureș – administrator special – 6.052 lei

Exploatare Sistem Zonal Prahova SA – membru director general – 25.000 lei

Potrivit defapt.ro, Chițescu a absolvit liceul în 1998, iar în 2005 și-a luat licența la Universitatea Bioterra, în „inginerie economică”. Din martie 2002 până în septembrie 2003 a fost subofițer la o unitate a Ministerului Apărării.

În 2006 ajunge inspector antifraudă la Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR). În 2008 este manager de proiect la Asociația Vlahilor „Primăvara”, Bor (Serbia). Ulterior, ocupă funcții de conducere în mai multe companii și instituții de stat: Electrica Muntenia, Autoritatea Navală, Autoritatea Rutieră, Administrația Porturilor Dunării, Transelectrica și Teletrans, precum și un post de consilier personal al președintelui Institutului Geologic al României.

În 2012, între iulie și decembrie, a fost consilier al ministrului Dezvoltării, funcție ocupată la acea vreme de Eduard Hellvig, ulterior director al SRI.

Chițescu a acumulat mai multe diplome și masterate, printre care unul în „Securitate comunitară și terorism”, la Universitatea Bioterra.

Cine face parte din Consiliul de Administrație al ESZ

Din CA-ul ESZ Prahova fac parte: Ervin Molnar, Popescu Elena, Dragomir Oana-Silvia, Dănilă Alin-Mihael, Relu Adam, Ștefan Valentin Laurențiu, iar președinte este Banciu Ionuț.

Ervin Molnar a fost deputat PNL de Mureș în mandatul 2020–2024 și, anterior, angajat și director pentru un an la Apele Române. Este absolvent de Mecatronică la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca. În 2020, Recorder.ro a dezvăluit că Molnar a forțat schimbarea directorului de la Sistemul de Gospodărire a Apelor Mureș.

Un alt membru este Elena Popescu, avocat, cu cabinet propriu din 2014. Anterior, a fost consilier în Direcția Relații cu Mass-Media la Primăria Sectorului 4 din București. De la ESZ a încasat, potrivit declarației de avere, indemnizații în valoare de 52.062 lei într-un an.

Oana Dragomir este consilier al președintelui Asociației Române a Apei, iar printre atribuțiile sale se numără „promovarea benchmarkingului și dezvoltarea și implementarea strategiilor de comunicare”. De la ESZ a încasat anul trecut 43.385 lei.

Director adjunct la SGU, membru în CA-ul ESZ

Singurul prahovean din CA-ul ESZ este Alin Dănilă, director adjunct la SGU Ploiești. Acesta este și membru în CA-ul Conpet, iar în CV-ul său apar și funcții la RASP și Grădina Botanică Bucov. Ca membru al CA-ului ESZ, a raportat venituri de 52.062 lei.

Relu Adam, un alt membru al CA-ului, a lucrat anterior la Apele Române, la Resurse Umane. În fișa postului de la ESZ figurează că „propune măsuri de eficientizare a activității și de diversificare a veniturilor”. În 2024 a raportat venituri de 120.860 lei de la ESZ și peste 100.000 de lei de la Apele Române.

Laurențiu Ștefan, avocat de profesie, a lucrat anterior la ANRSC, a fost director executiv la APM Prahova, comisar la Garda de Mediu și director la Primăria Sectorului 4 București. De la ESZ a raportat venituri de 119.613 lei.

Președintele CA de la ESZ, trei surse de venit, toate de la stat

Președintele Consiliului de Administrație este Banciu Ionuț. Acesta a fost deputat în perioada 2020–2021, a activat timp de trei ani în cadrul organizației de mediu WWF și a fost consilier al secretarului de stat pentru păduri. La capitolul venituri, Banciu a raportat 119.613 lei de la ESZ, 115.539 lei de la Ministerul Apelor și 75.345 lei de la Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier și al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon, București.