TCE Ploiești înregistrează la ANAF o datorie de 36 de milioane de lei, iar pentru eșalonare are nevoie să prezinte garanții suplimentare, inclusiv terenurile de sub clădirile pe care le administrează. Observatorul Prahovean publică un interviu cu directorul TCE Ploiești, Nicolae Alexandri, în care explică de ce societatea a ajuns în această situație.

Care era situația financiară a TCE Ploiești când ați preluat conducerea?

În 2017, am preluat TCE cu datorie la ANAF de 11 milioane, care provenea din neplata TVA-ului la subvențiile acordate în perioada 2010-2012, sumă pe care primăria trebuia să o achite. De altfel, am și facturat primăria, dar aceasta a refuzat-o la plată. Am dat în judecată primăria și am câștigat procesul pe fond. Apoi au mai fost și alte datorii către SPFL, 17 milioane de lei, apoi a venit Curtea de Conturi care a obligat societatea să returneze 5,3 milioane de lei. A fost vorba atunci de faptul că gratuitățile acordate în perioada în care tramvaiele nu au circulat pentru modernizarea liniilor, a  existat o diferență între legitimația gratuită pentru elevi, studenți și pensionari și cea pentru celelalte categorii de clienți. Așadar, vorbim de o datorie totală de 33,3 milioane lei. Am procedat la o eșalonare la plată a datoriei cu SPFL pe trei ani, am mai achitat o parte din datorii…

Ce s-a întâmplat între timp?

Eșalonarea la ANAF a continuat de la un an la altul, dar pentru că nu există suficiente resurse se adaugă noi datorii, în special la CAS, CASS și TVA. Așa am ajuns la cele 45 de milioane de lei, din care am achitat 9 milioane de lei.

Totuși, angajaților li s-au reținut contribuțiile la sănătate și la asigurările sociale. Nu este stopaj la sursă?

Ar fi fost stopaj la sursă dacă aveam bani și nu îi  viram. Nu este cazul aici și am demonstrat asta și la ANAF. Altfel, eram într-o mare problemă…

Revin la întrebare: cum s-a ajuns aici?

E simplu: neavând suficienți bani, nu pot decât să achit salariile și să suport chelutielile de funcționare, cum ar fi carburanți, energie electrică, piese de schimb, etc. În felul acesta, acumulez noi datorii la ANAF…

De ce nu sunt suficienți bani?

Din iulie anul trecut, Primăria nu a mai a mai platit 6 milioane de lei pe lună, pentru subvenții, cum art fi trebuit, ci doar 3,5 – 4 milioane de lei. A fost invocată necesitatea achiziționării gazelor pentru energia termică.

De ce este nevoie de garanții suplimentare? Proiectul prin care Consiliul Local Ploiești ar trebui să vă dea și terenurile de sub clădările TCE s-a transformat într-un scandal enorm…

În aprilie 2023  am ajuns la o datorie de 45 milioane de lei la ANAF, compusă din datoria veche, neplata CASS și TVA din iulie anul trecut. La vechea eșalonare am adus drept garanții mijloacele de transport în valoare de 11 milioane. Pe 6 aprilie 2023 s-a modificat Codul Fiscal, iar ANAF mi-a cerut garanții de 27 milioane de lei. După modelul altor societăți de transport în comun, eu am intabulat clădirile proprietatea TCE, care valorează 16 milioane de lei, însă terenurile aferente sunt ale Consiliului Local. Fără terenuri, ANAF nu-mi poate accepta garanțiile pentru eșalonarea datoriilor în continuare. De aceea am cerut majorarea capitalului social, prin aport în natură. Până acum, proiectul a picat, așa că e foarte greu să găsim o altă soluție.

Ce datorie mai are Primăria Ploiești la TCE?

Sunt facturi care nu au depășit scadența în valoare de vreo opt milioane de lei. Din cele 12 milioane de lei virate săptămâna trecută am păstrat trei milioane pentru lichidare la salarii și tichete de masă, iar 9 milioane am plătit la ANAF, iar datoria a scăzut la 36 de  milioane.

Revenind la primărie, câți bani ați cerut și câți ați primit?

În anul 2022, TCE a cerut 80 de milioane, iar în buget au fost trecute doar 23 de milioane. Au fost apoi mai multe rectificări succesive pentru a putea plăti salariile. În anul 2023 am cerut 98 de milioane și s-a votat un buget de 40 de milioane. Abia în iulie am avut acea rectifiicare…În condițiile acestea nu am cum să plătesc datoriile la ANAF, inclusiv contribuțiile la asigurări. Pentru a nu înregistra restanțe ar trebui să avem o alocare bugetară de 7-8 milioane de lei pe lună, iar noi primim jumătate acum…

Aveți datorii și la furnizori?

Am avut o somație de plată de la furnizorul de curent electric pentru patru patru facturi cumulate de 7 milioane de lei. Este vorba de perioada în care am fost nevoiți să cumpărăm curent la un preț enorm, de 3000 de lei/MW, față de 1000 de lei cât este acum, după plafonarea de la guvern. Ca să vă faceți o idee, înainte de scumpiri, plăteam 365 de lei/Mw. Noi reușim din venituri proprii, cum ar fi vânzarea de bilete și abonamente sau cursele regulate cu transportul angajaților Petrobrazi, să achităm facturile la furnizori, care sunt undeva la două milioane de lei lunar.

În ultimii ani parcul auto al TCE s-a modernizat. Nu trebuia să scadă costurile de exploatare?

Haideți să vă spun ce s-a întâmplat. Cele 28 de autobuze Eurobus au avut un impact nesemnificativ. De ce spun asta? Pentru că sunt dotate cu pompe de caldură pe timp de iarnă și aer condiționat pentru sezonul cald. Așadar, cheltuielile de exploatare sunt mai mari decat cele fără climatizare, adică ele consumă mai mult carburant. În felul  acesta, economia cu piesele de schimb cu care reparam autobuzele vechi se anulează.

Dar troleibuzele și autobuzele electrice?

Aici este aproape la fel. Într-adevăr, în 2021 costul pe km/troleu a scăzut din două motive: am desființat câteva posturi de mecanic pentru reparații, iar consumul de curent era mai mic decât al  vechilor trolee. În schimb, ca și în cazul autobuzelor electrice pe care le-am introdus pe traseu, economiile au fost anulate de scumpirea energiei electrice. V-am explicat mai devreme că în prezent curentul este de aproape trei ori mai mare decât îmn primăvara anului trecut…

Ați fost acuzat că aveți o schemă de personal încărcată. Ce spun cifrele? Care este ponderea TESA?

Noi am depus la primărie o adresă prin care am comparat schema de personal a TCE Ploiești cu societățile de transport public din Iași și Brașov. Iată cum stăm: la Iași, din totalul de 1416 angajați, 97 sunt personal tesa și 593 personal de bord (șoferi, vatmani). La Brașov, dintr-un total de 956 de angajați, 88 sunt TESA și 353 personal de bord. La TCE Ploiești avem 903 angajați, deși organigrama prevede 920 de posturi, din care 88 sunt la TESA și 370 personal de bord. Dacă la TCE sunt 11 angajați la departamentul Aprovizionare, la ceilalți numărul este dublu. Noi avem trei directori, ceilalți patru și mai pot continua…

Ce măsuri ați luat pentru reducerea cheltuielilor?

În primul rând, înnoirea parcului nu depinde de mine, ci de primărie. Din 156 de autobuze, doar 28 sunt noi, cele mai multe au o vechime medie de 20 de ani…Eu am găsit în societate 1056 de angajați, iar acum sunt 903. În timp, am putea renunța la cel mult 40 de angajați, dar nu poți să pui în pericol activitatea. Vă dau un exemplu de reducere de posturi: din 18 muncitori care se deplasau în teren în cazul în care un autobuz sau troleibuz face o pană acum mai am șase. După ce am modernizat o stație de redresare cu 120.000 lei, din 18 salariați au rămas 10. Dar pentru investiții trebuie bani pe care nu-i am…

V-au cerut mulți demisia. Veți renunța la funcție? 

Eu sunt singurul director de societate a Consiliului Local Ploiești care a dat de două ori concurs pe post și l-am câștigat. Nu-mi dau demisia pentru că ar însemna o lașitate din partea mea. Vreau doar să fiu lăsat să-mi fac datoria.