Puțini prahoveni știu că, la doar câteva sute de metri de Spitalul de Neuropsihiatrie Călinești, ascuns într-un parc cu arbori seculari și vegetație luxuriantă, se află unul dintre cele mai valoroase ansambluri funerare aristocratice din România.
Din articol
Este locul unde își dorm somnul de veci membri ai familiilor Mavros, Cantacuzino și Șuțu, oameni care au contribuit la construirea României moderne și ale căror nume sunt legate de instituții fundamentale precum Banca Națională a României, Academia Română sau Institutul Cantacuzino.
Accesul publicului în fostul parc al domeniului Mavros–Cantacuzino–Șuțu nu este posibil în prezent. Întregul ansamblu este împrejmuit de un zid, iar porțile sunt închise, ceea ce face ca foarte puțini oameni să fi văzut în ultimii ani monumentele funerare și ruinele fostei capele.
”Aici sunt înhumate personalități uriașe ale României”
Cu sprijinul Primăriei Florești, echipa Observatorul Prahovean a obținut acces în interiorul domeniului și a documentat, în exclusivitate, starea actuală a acestui loc încărcat de istorie. Imaginile rare surprinse în parc, alături de interviul acordat de Max Caradja Johnson, descendent al familiei Cantacuzino, pot fi urmărite în EXCLUSIVITATE în reportajul VIDEO de la finalul articolului.
Max Caradja Johnson, descendent al familiei Cantacuzino și strănepot al prințesei Ecaterina Caradja, a tras un semnal de alarmă și a vorbit despre starea monumentelor pentru Observatorul Prahovean. Max Caradja consideră că acest loc ar putea deveni unul dintre cele mai importante obiective istorice și turistice ale Prahovei.
„Aici sunt înhumate persoane și personalități importante ale României, care ar putea pune pe hartă comuna Florești și localitatea Călinești.”
Un parc spectaculos ascunde o pagină uitată din istoria României
La prima vedere, locul pare o pădure.
Alei dispărute, arbori seculari care formează o boltă verde, specii ornamentale plantate în urmă cu aproape două secole și o liniște care lasă impresia că timpul s-a oprit.
Parcul face parte din fostul domeniu al familiilor Mavros – Cantacuzino – Șuțu, amenajat în secolul al XIX-lea după modelul marilor reședințe aristocratice europene. La fel ca în parcul celebrului „Mic Trianon” de la Florești, aici au fost aduse specii rare de arbori și plante ornamentale din afara granițelor țării.
Doar că, astăzi, vegetația a ajuns să ascundă aproape complet ceea ce odinioară era unul dintre cele mai impresionante ansambluri funerare private din România.
O capelă aproape dispărută și morminte ascunse sub vegetație
În mijlocul parcului se ridică ruinele fostei capele funerare construite de familia Mavros în jurul anilor 1840-1842.
Din edificiul care domina odinioară întregul domeniu au mai rămas doar câteva ziduri de cărămidă, ferestre fără tâmplărie și fragmente de tencuială.
Acoperișul s-a prăbușit de mult, iar natura a invadat aproape complet construcția. În jurul bisericuței se află cel puțin patru monumente funerare, iar în interior mai pot fi identificate alte cavouri și morminte, unele grav afectate de surparea zidurilor și de vegetația care a crescut nestingherită printre cripte.
Imaginile realizate de echipa Observatorul Prahovean surprind cavouri aproape acoperite de pământ, rădăcini și moloz, semn că prăbușirea construcției a afectat inclusiv mormintele aflate în interior.
Sculptura care impresionează chiar și mutilată
Cel mai spectaculos monument al întregului ansamblu este și cel care provoacă cea mai puternică emoție.
Este monumentul funerar al Mariei Șuțu, realizat la Paris în anul 1878 de celebrul sculptor rus Mark Antokolski, unul dintre cei mai apreciați artiști europeni ai secolului al XIX-lea.
Lucrarea, intitulată „Fată pansând un rănit”, este o compoziție sculpturală de o valoare artistică excepțională și reprezintă una dintre puținele opere ale marelui artist existente în România.
Chiar și mutilată, sculptura impresionează. Cele două personaje din marmură își păstrează expresivitatea trupurilor și finețea drapajelor, însă ambele au rămas fără cap. Modul în care au fost distruse indică faptul că monumentul nu a fost afectat doar de trecerea timpului și de intemperii, ci și de acte de vandalism petrecute de-a lungul anilor.
Aici odihnesc oameni care au construit România modernă
Puțini cunosc identitatea celor înmormântați la Călinești.
Printre ei se află membri ai familiilor Cantacuzino, Mavros și Șuțu, personalități care au influențat decisiv dezvoltarea României în secolele XIX și XX.
În exteriorul capelei se păstrează încă monumentul funerar al lui Mihail C. Șuțu, primul guvernator al Băncii Naționale a României, membru al Academiei Române și una dintre personalitățile marcante ale vieții economice și culturale românești.
Legăturile acestor familii cu istoria României merg însă mult mai departe.
„Vorbim despre oameni care sunt direct legați de Institutul Cantacuzino, de Academia Română și de Banca Națională a României. Invit pe toată lumea să citească despre cine au fost aceste persoane.”, spune Max Caradja Johnson.
„Fiecare locuitor ar putea fi mândru de acest loc”
Descendentul familiei Cantacuzino spune că a descoperit fotografii realizate în perioada comunistă în care monumentele se aflau încă într-o stare bună. Dincolo de valoarea istorică și artistică, acesta vede în ansamblul de la Călinești o oportunitate pentru întreaga comunitate.
„Am găsit imagini din perioada comunistă în care toate aceste monumente erau încă întregi. Este clar că ruinarea lor s-a produs în timp. Cred că ar putea deveni un adevărat punct turistic. Prahova este un județ foarte bogat în istorie, iar un astfel de obiectiv nu poate decât să contribuie la dezvoltarea turismului și la prestigiul localității”, mai spune strănepotul prințesei Ecaterina Caradja.
El spune că locul are și o profundă încărcătură emoțională.
„Până la urmă vorbim despre morminte. Sunt oameni cărora mulți și-ar dori să le poată aprinde o lumânare sau să le depună o floare. Fiecare locuitor din Călinești ar putea spune cu mândrie că vine din locul unde sunt înhumate atâtea personalități uriașe ale României”.
O comoară istorică încă puțin cunoscută
În România există numeroase monumente istorice aflate în suferință.
Însă puține reunesc, într-un spațiu atât de restrâns, atâtea nume care au influențat destinul țării.
„Cred că este primul ansamblu unde văd atât de multe personalități reunite într-un singur loc”, spune Max Caradja.
Ascuns printre copaci seculari, aproape nevăzut de cei care trec prin Călinești, ansamblul funerar Mavros–Cantacuzino–Șuțu rămâne unul dintre cele mai impresionante locuri de memorie din Prahova.
Un loc în care istoria, arta și destinul unor familii care au contribuit la construirea României moderne se întâlnesc într-o tăcere tulburătoare, așteptând să fie redescoperite de generațiile de astăzi.
