Puțini dintre sutele de oameni care trec zilnic prin Gara de Sud din Ploiești știu că pășesc printr-un loc unde, în urmă cu mai bine de un secol, erau întâmpinați regi, țari, diplomați, aristocrați și unele dintre cele mai importante personalități ale Europei.
Din articol
Astăzi, gara este privită mai degrabă ca un spațiu de tranzit. În urmă cu 150 de ani însă, era una dintre cele mai elegante clădiri din oraș și simbolul intrării Ploieștiului în modernitate.
Seria „Poveștile Gărilor din Ploiești”, realizată de Observatorul Prahovean împreună cu istoricul Lucian Vasile, ne dezvăluie istoria fascinantă a celui mai important nod feroviar al Prahovei.
La finalul articolului puteți urmări și interviul video, alături de imagini filmate în Gara de Sud.
Gara care a schimbat destinul Ploieștiului
Inaugurată odată cu magistrala București – Ploiești – Buzău – Galați – Roman, la 13 septembrie 1872, prima Gară a Ploieștiului, actuala Gară de Sud, a reprezentat una dintre cele mai mari investiții ale României moderne.
La vremea respectivă, era una dintre cele mai impunătoare clădiri din oraș. Arhitectura sa monumentală transmitea un mesaj simplu: calea ferată însemna progres.
Potrivit istoricului Lucian Vasile, gara nu era doar locul din care plecau și veneau trenurile. Era locul în care Ploieștiul făcea cunoștință cu lumea. Aici se schimbau moda, obiceiurile, limbajul și chiar felul în care oamenii priveau viitorul.
Pe acest peron au coborât toți regii României
Timp de aproape șapte decenii, trenul a fost principalul mijloc de transport al familiei regale. După construirea Castelului Peleș, Sinaia devenise reședința de vară a monarhilor, iar drumul spre munte trecea inevitabil prin Ploiești.
Astfel, toți regii României, de la Carol I până la Mihai I, au trecut prin Gara de Sud, unde erau întâmpinați de autoritățile locale în adevărate ceremonii oficiale, cu gărzi de onoare, fanfare și mulțimi adunate pe peron.
În acea perioadă, gara devenise una dintre cele mai animate scene ale vieții publice ploieștene.
Ziua în care un țar a coborât pe peronul Gării de Sud
Unul dintre cele mai spectaculoase momente din istoria gării a avut loc pe 25 mai 1877, în timpul Războiului de Independență. Țarul Alexandru al II-lea al Rusiei a sosit la Ploiești, oraș care avea să devină, pentru câteva săptămâni, reședința familiei imperiale ruse.
O salvă de tun a anunțat sosirea trenului. Pe peron îl așteptau oficialitățile locale, Marele Duce Nicolae și o gardă formată din soldați bulgari. La ieșirea din gară, femei îmbrăcate în costume populare românești i-au oferit tradiționala primire, înainte ca țarul să urce în trăsura care îl conducea spre reședința sa.
Pentru Ploieștiul acelor vremuri, era unul dintre cele mai importante momente diplomatice din istoria orașului.
Restaurantul care rivaliza cu Capșa
În aripa de vest a vechii gări exista unul dintre cele mai celebre restaurante din România. Localul era administrat de Constantin Dobrogeanu-Gherea, una dintre cele mai cunoscute personalități intelectuale ale epocii. Restaurantul devenise atât de renumit, încât era considerat principalul rival al celebrei Case Capșa din București.
Sursele istorice arată că între 400 și 1.000 de persoane luau masa aici în fiecare zi, o cifră impresionantă pentru acea perioadă.
Legenda spune că Gherea oferea mici atenții unor angajați CFR pentru ca opririle trenurilor să fie suficient de lungi încât pasagerii să poată lua masa în restaurantul său.
Carol I și cea mai cunoscută apreciere făcută la Ploiești
Cel mai important client al restaurantului avea să fie însuși Carol I. În anul 1897, cu prilejul dezvelirii Statuii Vânătorilor, regele a vizitat restaurantul recent renovat din Gara de Sud.
După ce a inspectat localul, monarhul ar fi rostit o frază rămasă în memoria orașului: „Da, aici se mănâncă bine.” Se spune chiar că produsele de patiserie servite aici se aflau printre preferatele regelui, alături de celebrele prăjituri de la Capșa.
Gara prin care treceau de 11 ori mai mulți oameni decât avea orașul
Importanța Gării de Sud poate fi înțeleasă și prin cifre. În 1926, prin această stație au trecut peste 800.000 de călători, de aproximativ 11 ori populația Ploieștiului din acea perioadă.
Orașul devenise unul dintre cele mai importante noduri feroviare ale României Mari. Abia după inaugurarea Gării de Vest, în 1934, o parte din traficul către Valea Prahovei a fost deviat, iar Gara de Sud a început să își piardă treptat din rolul dominant.
Bombardamentul care a șters una dintre cele mai frumoase clădiri ale Ploieștiului
Sfârșitul celei de-a doua gări monumentale a venit în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Pe 31 mai 1944, între orele 9:25 și 11:05, aviația anglo-americană a bombardat masiv infrastructura feroviară a Ploieștiului, considerată esențială pentru alimentarea mașinii de război germane.
Lovită direct, Gara de Sud a fost aproape complet distrusă. Corpul cu cupolă dinspre actualul bulevard a dispărut, iar restul clădirii a fost grav avariat. Pagubele au fost estimate la peste 200 de milioane de lei, o sumă uriașă pentru acea vreme.
Imaginea elegantă a gării, comparată adesea cu cea a gării din Verona după extinderea realizată între 1892 și 1894 de arhitectul N. Mihăescu, avea să dispară pentru totdeauna.
Gara pe care o vedem astăzi
După război au existat chiar discuții privind mutarea gării din axul actualului Bulevard al Independenței. În cele din urmă, s-a decis reconstruirea ei pe vechiul amplasament.
Actuala clădire a fost ridicată în etape, între 1957 și 1960, într-un stil clasicist sovietic, sobru și auster, foarte diferit de eleganța construcției distruse în bombardamente. Proiectul a fost coordonat de arhitectul Titu Elian.
Astăzi, pentru majoritatea călătorilor, Gara de Sud este doar începutul sau sfârșitul unei călătorii.
Pentru istoricii orașului însă, ea rămâne unul dintre locurile în care s-a scris istoria modernă a Ploieștiului. Aici au fost întâmpinați regi și împărați, aici s-au luat decizii importante, aici au ajuns primele influențe occidentale și tot de aici a început transformarea unui târg comercial într-un mare oraș industrial.
