Consiliul Concurenței a aplicat cele mai mari sancțiuni din istoria recentă a sistemului bancar românesc, amendând 10 bănci cu o sumă totală de 3,73 miliarde de lei, echivalentul a aproximativ 710 milioane de euro.
Potrivit autorității de concurență, instituțiile financiare au încălcat legislația națională și europeană prin coordonarea comportamentului în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR, indicele care a influențat ani la rând dobânzile plătite de sute de mii de români pentru creditele contractate înainte de 2019.
Investigația, începută la sfârșitul anului 2022, a concluzionat că băncile participante la procedura de fixing au făcut schimb de informații considerate confidențiale și strategice, inclusiv informații referitoare la preț, influențând astfel procesul prin care era determinat nivelul ROBOR.
„Decizia noastră nu a vizat reglementările sau politicile din sectorul bancar, ci se rezumă exclusiv la comportamentul băncilor în perioada fixingului ROBOR și este bazată pe constatarea încălcării regulilor de concurență”, a declarat președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu.
Banca Transilvania a primit cea mai mare amendă
Cea mai mare sancțiune a fost aplicată Băncii Transilvania, care trebuie să plătească 875,74 milioane de lei. La această sumă se adaugă încă 85,03 milioane de lei pentru faptele atribuite fostei OTP Bank România, instituție absorbită între timp de banca românească.
Lista completă a amenzilor este următoarea:
- Banca Transilvania – 875,74 milioane lei;
- Banca Comercială Română – 577,36 milioane lei;
- Raiffeisen Bank România – 442,49 milioane lei;
- UniCredit Bank – 431,03 milioane lei;
- BRD Groupe Société Générale – 412,47 milioane lei;
- ING Bank România – 405,91 milioane lei;
- CEC Bank – 332,98 milioane lei;
- Exim Banca Românească – 96,49 milioane lei;
- OTP Bank România (prin Banca Transilvania) – 85,03 milioane lei;
- Libra Internet Bank – 45,86 milioane lei;
- Intesa Sanpaolo Bank România – 28,1 milioane lei.
Cum ar fi fost influențat ROBOR
Potrivit Consiliului Concurenței, în timpul fixingului ROBOR, momentul în care băncile transmit cotațiile ferme pe baza cărora este calculat indicele de referință, acestea nu au acționat complet independent, așa cum impun regulile pieței.
Autoritatea susține că instituțiile bancare și-au coordonat comportamentul în funcție de cotațiile concurenților, afectând astfel mecanismul concurențial care ar fi trebuit să determine nivelul ROBOR.
Importanța acestui indice este majoră deoarece el a fost folosit la calculul dobânzilor pentru numeroase credite. Chiar și variații foarte mici ale ROBOR puteau genera costuri suplimentare semnificative pentru debitori, având în vedere volumul mare de împrumuturi raportate la acest indicator.
Băncile pot contesta sancțiunile
Decizia Consiliului Concurenței este executorie, iar amenzile reprezintă venituri la bugetul de stat și vor fi puse în aplicare prin intermediul ANAF.
Totuși, băncile au dreptul să conteste sancțiunile în instanță, la Curtea de Apel, în termen de 30 de zile de la comunicarea motivării deciziei.
În același timp, pentru a evita perturbarea funcționării pieței bancare, instituțiile sancționate au la dispoziție 60 de zile pentru a prezenta planuri de măsuri care să elimine practicile considerate anticoncurențiale.
Cazul este unul dintre cele mai importante dosare de concurență din România și se înscrie într-un context internațional în care autoritățile europene și americane au sancționat în trecut practici similare privind manipularea indicilor de referință utilizați în sistemul financiar.
