Serviciul de Ambulanță Județean Prahova funcționează în prezent mult sub necesarul minim de personal, într-un context în care solicitările sunt în creștere, iar presiunea pe echipaje devine tot mai greu de gestionat.
Din articol
Potrivit directorului instituției, dr. Mădălin Ipatie, unitatea are doar 11 medici activi, de aproape trei ori mai puțini decât ar fi necesar pentru o funcționare normală. „În acest moment funcționăm cu 11 medici, deși pentru a funcționa în parametri ne-ar trebui 30”, a declarat acesta.
Această lipsă acută afectează direct capacitatea de intervenție și crește gradul de uzură profesională în rândul personalului existent.
Ambulanțieri greu de găsit
Problemele nu se limitează la medici. Deficitul de ambulanțieri este la fel de sever, iar încercările de recrutare au eșuat în mod repetat. În ultimele luni au fost organizate trei concursuri de angajare, însă fără rezultat. Fie nu s-a prezentat niciun candidat, fie cei înscriși nu au reușit să treacă de probele impuse.
Situația reflectă o tendință tot mai vizibilă în sistemul de urgență. Scăderea interesului pentru aceste posturi este direct proporțional cu volumul de muncă extrem de ridicat.
Ambulanțe noi și dotări de ultimă generație
Criza de personal vine într-un moment paradoxal. În această lună, SAJ Prahova a fost dotată cu 16 ambulanțe noi, moderne, echipate la standarde actuale. Cu toate acestea, lipsa personalului face ca o parte dintre aceste autospeciale să nu poată fi utilizate la capacitate maximă.
Motivul principal al plecărilor din sistem este legat de condițiile de muncă. Programul imprevizibil, turele prelungite și numărul mare de ore suplimentare transformă activitatea de la Ambulanță într-una dificil de susținut pe termen lung.
„La Ambulanță știi când vii la muncă, nu știi când pleci”, spune dr. Ipatie. În aceste condiții, tot mai mulți medici și ambulanțieri aleg să se orienteze către sistemul privat sau către unități medicale unde programul este fix, iar presiunea mai redusă.
Un fenomen național
Criza de la Ambulanța Prahova nu este un caz izolat. În ultimii ani, serviciile de ambulanță din întreaga țară se confruntă cu probleme similare, pe fondul deficitului de personal medical și al dificultăților de recrutare.
Migrația către sistemul privat sau către alte țări, dar și epuizarea profesională, contribuie la această situație, care afectează funcționarea serviciilor de urgență la nivel național. Lipsa personalului nu rămâne fără consecințe.
Creșterea numărului de solicitări, în paralel cu scăderea numărului de echipaje, duce inevitabil la întârzieri și la suprasolicitarea celor rămași în sistem. Iar într-un sistem de urgență, unde fiecare minut contează, lipsa oamenilor nu mai este doar o problemă administrativă, ci una care ține direct de siguranța vieții.
