Când m-am angajat la fix 18 ani primul meu șef îmi spunea aproape în fiecare zi, fii rezonabilă
Ani la rândul am făcut alergie la aceasta sintagmă până am înțeles, nu de mult, ce însemnă să fii un om rezonabil.
Rezonabil ești atunci când simți că poți să scapi de propriile tale frustrări, complexe, lucruri care te nemulțumesc, lucruri care nu îți aduc rezultatul imediat dorit, punând pe primul loc vulnerabilitatea de moment, neatenția ori hazardul celuilalt. Neștiința. Nefericirea. Lipsa educației uneori.
Rezonabil însemână să te împaci cu faptul că realitatea e fluidă, că nu poți controla vreodată ceea ce se întâmplă, că oamenii greșesc, că nu întotdeauna există rea intenție ci poate exista pur și simplu culpă.
Rezonabil însemână să admiți că suntem atât de diferiți, că avem un grad diferit de percepție a vieții, un nivel diferit de toleranță la durere, fizică sau sufletească că… Suntem doar oameni. Nu suntem roboți. Să fii rezonabil în vremuri tulburi e cu atât mai provocator.
Să fii rezonabil este despre toleranță, admiterea greșelii și centrarea pe găsirea soluțiilor.
Să fii rezonabil poate începe de la a nu-l înjura pe cel care ți-a tăiat calea în trafic, conștientizând că efectiv oricum nu-l poți educa tu printr-o înjurătură, să nu-ți verși nervii pe „Andreea de la Vodafone” că ea transmite doar un mesaj pentru care ea nu e vinovată, să nu-ți învinovățești părintele că încă te ceartă deși ai peste 30 de ani căci el îți va vrea întotdeauna binele, să îl ierți pe colegul care poate chiar nu mai poate să stea și vineri seara peste program, să nu te superi pe copilul de grădiniță că vrea prăjitură în loc de ciorbă căci și tu ai fost acolo, să admiți că nu tot ce judeci tu e real și drept.
Dragilor, fiți rezonabili! Vă va ajuta să faceți economie la nervi. Nervii consumați nu o să îi primiți vreodată înapoi!
Cu drag,
Încă nerezonabilă în totalitate,
Loredana
