Obezitatea, o afecțiune cu implicații importante în starea de sănătate

Obezitatea este o afecțiune nutrițional-metabolică, cu largă răspândire în epoca actuală, caracterizată printr-un exces ponderal ce depășește cu peste 20% greutatea ideală. Este produsă printr-un aport alimentar crescut, la subiecții cu o anumită predispoziție genetică și generează numeroase complicații cardio-vasculare, metabolice, locomotorii și de altă natură.

Acest flagel atinge la ora actuală toată lumea civilizată, unde 20-25 până la 50% din populație este supraponderală sau obeză. Această afecțiune nu este doar o problemă de imagine, ci mai ales o problemă de sănătate, ea începând să devină cauza principală de mortalitate prin bolile cardiovasculare pe care le determină, diabetul zaharat și afectarea articulară care sunt întâlnite la multe persoane obeze.

„Principala cauză a obezității este aportul alimentar în exces, caracteristic lumii dezvoltate, conjugat cu un consum caloric din ce în ce mai redus, prin sedentarism și diminuarea eforturilor fizice. Are la bază modificarea comportamentului alimentar al copiilor care tinde spre consumul de produse fast-food cu multe calorii asociate cu băuturi dulci, alături de înlocuirea sportului în aer liber cu jocurile pe computer și prânzul la televizor.”, precizează medicul primar în medicină internă Alin Scarlat, doctor în științe medicale.

Comportamentul alimentar și atitudinea față de mișcare

“Pentru a combate obezitatea e nevoie de o schimbare a comportamentului alimentar, de o modificare a atitudinii față de mișcare și efort fizic, de efort, de voință și de ajutor medical calificat. Un diagnostic al afecțiunilor cauzate (dacă există) sau al celor asociate este de asemenea esențial, de aceea este nevoie de consult endocrinologic și gastroenterologic, de aportul nutriționistului și, uneori, al psihologului.”, spune același medic.

Cum știm dacă ne îndreptăm spre obezitate

Se înțelege prin obezitate depășirea greutății ideale cu cel puțin 20%. Aprecierea obezității se poate face după raportul dintre greutate și înălțime, sau după măsurarea pliului cutanat. După indicele Broca, greutatea ideală este: G=T-100, în care G este greutatea în kilograme, iar T înălțimea în centrimetri. De exemplu un individ înalt de 1,70m, trebuie să aibă o greutate de 70 kg. Se acceptă mici variații, care nu trebuie să depășească 10 – 15%.

După localizare, se disting două forme clinice:

Obezitatea de tip ginoid (tip Rubens). Se întâlnește mai frecvent la femei, dar poate apărea și la bărbatul adult și la copilul de ambele sexe. Musculatura scheletică este slab dezvoltată, iar țesutul adipos se localizează în părțile inferioare ale corpului, pe abdomenul inferior (subombilical), pe flancuri, șolduri, copase, genunchi, gambe. Bolnavul se mișcă greu, obosește ușor și se îngrașă foarte repede. Consumă puține calorii, dar slăbește foarte greu. Apar rapid complicații respiratorii, cardiace, osteo-musculare etc.

Obezitatea de tip android. Se întâlnește mai frecvent la bărbați. Țesutul adipos se dezvoltă în regiunea superioară a corpului (ceafă, gât, umeri, abdomenul superior supraombilical), respectându-se partea inferioară a corpului. Musculatura este puternică, iar țesutul adipos mai puțin dezvoltat decât în forma precedentă. Sunt oameni care se plâng mereu de foame și care mănâncă mult. Fecvent apar complicații ca: diabet, hiperuricemie, dislipidemie, ateroscleroză cu localizările sale etc.

Obezitatea scurtează durata de viață cu circa 9-10 ani

Prin complicațiile pe care le produce, obezitatea scurtează durata de viață cu circa 9-10 ani.

Statutul economico-social influențează obezitatea. Astfel nivelul scăzut se asociază cu o pondere mai mare a obezității.

Obezitatea este în creștere și în rândul copiilor. O.M.S. apreciază că există 22 de milioane de copii obezi sub 5 ani. Un studiu efectuat în vestul României pe 5220 de copii între 3 luni și 16 ani arată că aceștia au prezentat o pondere a obezității de 14,7%. Unul din 3 copii obezi va deveni adult obez, prognosticul fiind mai prost cu cât obezitatea apare mai precoce.

Organizația Mondială a Sănătății a concluzionat că:

• Obezitatea este acum recunoscută ca o boală în toate drepturile ei.
• Obezitatea este un factor major determinant a multor boli denumite ”netransmisibile” și induce diabetul zaharat (tip II – non insulino-dependent), coronaropatii și accidente vasculare cerebrale.

De asemenea crește riscul mai multor tipuri de cancer, colecistopatii, afecțiuni osteoarticulare și respiratorii.

• Obezitatea trebuie privită, prin diversitatea și intensitatea impactului său asupra stării de sănătate, ca una din cele mai importante probleme de sănătate neglijate ale timpului nostru, comparabilă cu fumatul.

Obezitatea determină boli mortale

Factorii importanți implicați în patogeneza obezității care acționează împreună sunt sedentarismul și supraalimentarea.

Mici creșteri ale aportului alimentar înregistrate zilnic sau minime reduceri ale activității fizice care conduc la obezitate sunt de cele mai multe ori dificil de cuantificat.

Există medicamente a căror utilizare prelungită poate induce creștere ponderală: antidepresivele, agenții progestativi, ciproheptadină și valproate.

Trei dintre cele mai importante boli pe care obezitatea le determină, prin consecințele lor vitale, sunt bolile cardiovasculare, hipertensiunea și diabetul.

Obezitatea morbidă duce la o creștere a coronaropatiilor cu 70%, iar mortalitatea datorată acestor boli se dublează. S-a raportat că pentru fiecare 10% creștere în greutate, incidența coronaropatiilor crește cu 20%.

Hipertensiunea afectează peste 26% din populația obeză, persoanele obeze având un risc de dezvoltare a hipertensiunii de 5-6 ori mai crescut și aceasta chiar și la tinerii adulți (20-45 ani).

Scăderea în greutate scade presiunea vasculară, având în acest sens un beneficiu mai mare decât reducerea aportului salin.

Diabetul este influențat de obezitate prin creșterea rezistenței la insulină și apariția diabetului tip II non-insulinodependent.

Ce alte boli grave influențează obezitatea

În afara acestor trei patologii, obezitatea reprezintă un important factor de risc și pentru alte maladii grave:

• Cancerul de colon, rect
• Cancer de vezică biliară
• Cancer de prostată
• Cancer de sân
• Cancer de uter, ovar

Printre patologiile cauzate sau exacerbate de obezitate mai enumerăm:

• Colecistopatii litiazice și nonlitiazice
• Osteoartrite
• Artrite reumatoide
• Malformații congenitale
• Sindrom de tunel carpian
• Insuficiență venoasă cronică
• Sindrom Pickwick
• Tromboze ale venelor profunde
• Tulburări ale răspunsului imunitar
• Reducerea funcției respiratorii
• Gută
• Infertilitate
• Hepatopatii
• Complicații obstetricale și ginecologice
• Pancreatite
• Incontinență urinară de efort
• Apneea obstructivă de somn
• Tulburări de statică vertebrală

Persoanele obeze sunt stigmatizate și discriminate

Pe lângă aceste probleme, obezitatea afectează dramatic calitatea vieții. Persoanele obeze sunt deseori stigmatizate și discriminate. Ele au în majoritate o percepție negativă a propriei imagini care este augmentată de persoanele din jur. Productivitatea, randamentul psihosocial la locul de muncă și mobilitatea sunt în multe cazuri mai mici, ceea ce duce la probleme de adaptare, depresie și dezvoltarea de complexe. În plus, se crează un cerc vicios, depresia ducând la hiperfagie care accentuează obezitatea, ceea ce agravează depresia.

Tratamentul conservator

Metodele de tratament conservator sunt:

1. Dieta
2. Exercițiul fizic
3. Modificarea regimului de viață și a comportamentului alimentar
4. Terapia medicamentoasă

1. Terapia prin dietă

Principiul de bază de care trebuie să țină seama orice dietă este acela că pierderea în greutate depinde de deficitul caloric, iar deficitul caloric depinde de numărul total de calorii, nu de tipul de calorii consumate raportate la aportul caloric.

Cele mai multe studii recomandă dieta hipocalorică. S-a dovedit că aceasta are eficiența cea mai bună pe termen lung, fără reacții adverse notabile.

Aceasta constă în reducerea aportului de calorii cu 500-1000 kcal/zi față de dieta anterioară și permite o scădere în greutate cu 0.5-1kg/săptămână.

1. Exercițiul fizic

Exercițiul fizic asociat unei diete hipocalorice sunt elemente importante pentru tratamentul pe termen lung al obezității.

1. Terapia comportamentală

Terapia comportamentală reprezintă cea mai importantă verigă în succesul pe termen lung al tratamentului obezității. Se adresează tuturor pacienților obezi, indiferent de mijloacele terapeutice utilizate.

Ea impune modificarea atitudinii, a convingerilor și comportamentului față de dietă și activitatea fizică.

Trebuie bine înțeles faptul că nu există altă cale de combatere a obezității decât creșterea activității fizice și diminuarea aportului caloric.

1. Terapia medicamentoasă

Medicamentele sunt ineficiente ca tratament unic al obezității.

Drogurile nu vor fi niciodată utilizate fără modificarea concomitentă a stilului de viață.

Există două medicamente aprobate de FDA (Food and Drug Administration) spre a fi utilizate pe termen lung.

Tratamentul endoscopic

Montarea balonului intragastric se face asistat endoscopic.

Obiectivul constă în reducerea aportului alimentar cu 50%.

Această metodă de tratament nu trebuie considerată ca un tratament definitiv al obezității dat fiind că balonul trebuie extras după o perioadă de 6 luni.

Majoritatea studiilor descriu o scădere ponderală consecutivă montării balonului intragastric, între 15 și 25 kg.

Tratamentul chirurgical

Insuccesul programelor conservatoare de pierdere ponderală a deschis drumul imaginației chirurgicale pentru tot felul de soluții specifice de tratament.

”Sutele de cazuri rezolvate, majoritatea fără a apela la terapii chirurgicale, ne-au demonstrat că odată cu dispariția obezității (am avut cazuri cu slăbire și de 47 kg – metode medicale și 72 kg – metode chirurgicale) au dispărut și complicațiile pe care obezitatea le produsese deja, precum diabetul zaharat, boală hipertensivă, apneea în somn, artroze etc.. Cuvintele cheie sunt: VOINȚĂ, CUNOAȘTERE și LUCRUL ÎN ECHIPĂ.”, mai precizează doctorul Alin Scarlat.