Suntem tot mai preocupați să ne construim o viață sănătoasă, lucru din ce în ce mai dificil în contextul în care piața produselor alimentare și farmaceutice abundă de informații contradictorii, iar boli imposibil sau greu de vindecat precum cancerul fac tot mai multe victime. Tendința majorității este de a încerca să prevină sau chiar să rezolve unele problemele de sănătate folosind plantele ca tratament. De asemenea, diverse specii de plante sunt prezente tot mai des în discuțiile despre alimentație, ceea ce le conferă o importanță majoră în viitorul nostru stil de viață.

Puțină lume știe că doctorul prahovean Alin Scarlat, împreună cu psihologul Monica Tohăneanu, au făcut un pas important care să ne ajute în alegerile noastre. În urmă cu cinci ani cei doi au publicat primul ghid complet al plantelor medicinale sub titlul “Bazele Fitoterapiei”, rezultat al unor cercetări aprofundate întinse pe durata mai multor ani. Întâmplător sau nu, Bazele Fitoterapiei nu este una dintre cărțile căreia să i se fi făcut “tradiționala” deja publicitate agresivă, deși este singurul tratat medical – cel puțin din Europa – care abordează riguros, științific, pe lângă multiplele beneficii și o “zonă gri” a folosirii plantelor ca alimente sau medicamente.

Este vorba despre efectele secundare ale folosirii acestor plante (printre care și efectul cancerigen al folosirii pe termen lung al unora), combinațiile posibile între plante, interacțiunile cu alte produse, contraindicațiile și precauțiile administrării, precum și toxicitatea plantelor.

“Dr. Scarlat Mihai-Alin este un pasionat al fitomedicinei, o preocupare permanentă încă din studenție, absolvind Facultatea de Medicină, UMF Cluj-Napoca în 1982 cu lucrarea de diplomă în care verifică și confirmă farmacologic date ale medicinei populare din județul Prahova, este medic primar medicină internă (București), este doctor în științe medicale, domeniul Farmacie (UMF Cluj-Napoca) cu o teză din domeniul fitomedicinei afecțiunilor cardio-vasculare, este un bine-cunoscut în domeniul pulbicisticii medicale, fiind autor și la alte două lucrări din acest domeniu, și, nu în ultimul rând, este un medic practician în care aplică și fitomedicina.

În elaborarea acestui tratat, autorii se bazează atât pe experiența proprie, de peste 25 de ani în medicină internă, dar și pe date culese din etnomedicină și, mai ales, din tratate, reviste și lucrări de specialitate.” – spune în prefața tratatului “Bazele Fitoterapiei” Prof. Univ. Dr. Mircea Tămaș.

“Cartea… prezintă sistematizat principalele plante medicinale utilizate în tratamentul afecțiunilor respiratorii, cardio-circulatorii, digestive, ale aparatului urinar, ale aparatului genital, locomotor, ale sistemului nervos, în afecțiuni dermatologice, în boli metabolice și endocrine, în afecțiuni oftalmologice sau din sfera ORL. Ultimele trei capitole sunt rezervate prezentării pe scurt a speciilor utilizate în terapia cancerului, în geriatrie și patologia bătrâneții, precum și fitoterapia afecțiunilor hemoragice.”, precizează dr. Scarlat Mihai-Alin în prefață.

Pentru a fi extrem de explicită chiar și pentru necunoscători, cartea cuprinde și ilustrații ale plantelor prezentate ca monografii.

Știați că?

“În urma a numeroase studii in vitro și in vivo, precum și studii epidemiologice, au fost indentificate o serie de plante cu potențial preventiv în cancer, care au fost grupate în trei categorii:

• plante cu activitate anticanceroasă puternică: usturoiul, ghimbirul, soia, lemnul dulce, plante din familie Umbelliferae (Apiaceae) precum morcovul, țelina, pătrunjelul, păstârnacul
• plante cu activitate anticanceroasă moderată: citricele, rizom de cucurma (Cucurma longa), Crucifereae: broccoli, varza de Bruxelles, varza, conopida; Solanaceae: tomate, ardei gras; orezul roșu, cereale integrale
• plante cu activitate anticanceroasă modestă: menta, rozmarinul, cimbrul de cultură, busuiocul, oregano, salvia, orzul, castravetele

Studiile clinice și epidemiologice au demonstrat că grupurile populaționale care consumă zilnic plante cuprinse în cele trei categorii dezvoltă mult mai rar cancer față de cei care nu le consumă sau le consumă sporadic.”, indică dr. Scarlat Mihai-Alin în cartea “Bazele Fitoterapiei”.

și că:

Usturoiul  poate modifica parametrii coagulării cu apariția de hematoame epidurale spontane, sângerări postoperatorii prelungite și că poate reactiva ulcerul gastric? De aceea se va evita consumul de usturoi cu cel puțin 10 zile înainte de intervenții chirugicale?

Banalul mușețel poate produce amețeli, congestia pielii sau neliniște?

Salcâmul poate fi foarte toxic? Părțile din salcâm care conțin substanțe toxice sunt: mugurii, păstăile, ramurile tinere, scoarța. Intoxicațiile au fost observate mai frecvent la copii prin mestecarea semințelor și la persoanele care lucrează cu lemn de salcâm prin ingerarea prafului rezultat din acesta. Intoxicația se manifestă prin vomă, colică abdomnială, dezhidratare, simptome de șoc, tulburări circulatorii.

Cartea “Bazele Fitoterapiei” poate fi cumpărată accesând http://www.cartinaturiste.ro/

(P)