Extremismul este o formă foarte gravă de manifestare în spațiul public. Niciodată, nicăieri în istorie, nu a adus ceva bun în societate, ba din contră. Acum, mai mult ca oricând în istoria postrevoluționară, se vorbește despre extremism în România.
Extremismul a existat dintotdeauna și va exista. Depinde foarte mult de contextul socio-economic cât de mult escaladează și cât de periculos devine. Depinde în mare măsură și de nivelul de educație al fiecărei națiuni, pentru ca populația să nu cadă în capcana aderării la mesajele extremiste.
De ce apare discursul extremist?
În perioade grele, marcate în special de crize economice, apar indivizi care se mulează perfect pe nemulțumirile oamenilor, amplificându-le și speculându-le politic. Dacă îi urmăriți cu atenție, veți observa că blamează tot ceea ce se face sau nu se face, dar niciodată nu oferă soluții. ”Ar fi și păcat” să piardă timpul cu soluții, atât timp cât poziționarea radicală le aduce procente electorale frumoase.
Supărați pe scăderea nivelului de trai, pe gafele mai mult sau mai puțin intenționate ale celor care guvernează, oamenii de rând se simt reprezentați în felul în care își exprimă nemulțumirea.
Puteți observa că nu doar în România se manifestă pregnant acest fenomen, în ultimii ani, ci și în vestul Europei, în țări foarte bine dezvoltate economic comparativ cu noi. Și acolo sunt probleme, iar populația le resimte.
Este important să privim la alte țări pentru a înțelege, dar este esențial să ne vedem de ale noastre
Urlatul în spațiul public, pe stradă sau online, este instrumentul perfect pentru a capta atenția. ”Ba p-a mă-tii!”, ”Ăștia care ne conduc sunt niște hoți, niște nenorociți” și alte vorbe de duh din această gamă sunt rețeta perfectă pentru a înmuia masele.
”Uite, domnule, cineva e cu noi, cuiva îi pasă și simțim la fel. Ce băieți buni, ce fete bune…” De empatie au nevoie oamenii, nu de soluții. Nimeni nu mai e atent la faptul că nu se spune nimic despre cum ar face cei care înjură guvernarea pentru a acumula capital politic.
Nu spun că nu au dreptate, că cei care conduc nu au făcut suficient de multe nefăcute încât unii dintre ei să fie detestabili. Știm foarte bine că așa este, dar mai știm că atunci când vrei să schimbi răul nu o faci doar de dragul schimbării, ci pentru a avea o alternativă mai bună, diferită de ceea ce ai avut. Altfel, doar răzbunându-te, dar punând în loc niște ”guriști de profesie”, nu rezolvi nimic. Ba chiar ai ”șansa” să faci și mai mult rău. E greu să îi pui pe mulți dintre noi să citească istorie, să înțeleagă ce pericole vin din extremism, din confiscarea nemulțumirilor populației.
Care ar fi soluția?
Suntem în an electoral. 2024 are toate rundele de alegeri, europarlamentare, locale, generale și prezidențiale. Chiar dacă neoficial, este evident că a început campania electorală. Principala temă de campanie este extremismul.
Am observat că liderii politici aflați la putere, inclusiv președintele României, atrag atenția asupra pericolului reprezentat de cei care sunt asociați cu Rusia, de cei care doar înjură dar nu prezintă niciun program pentru români.
Asta e principala preocupare a celor de la putere, să atragă atenția asupra extremismului. Și zic că e profund greșit, că astfel de discursuri nu fac altceva decât să valideze extremismul, să îi dea haină de alternativă. Este greșit pentru că cei de la putere au toate instrumentele să contracareze astfel de manifestări făcând ce trebuie, adică guvernând cu adevărat.
Gheorghe Flutur, un lider liberal, striga în gura mare, la un miting din weekend: ”Nu daţi like-uri la lichele, vor veni vremuri mai grele.” Cu asemenea rime idioate combate el pericolul? Adică, să ne împăcăm cu ideea că e bine să fie rău, pentru că se poate și mai rău (adaptare din înțelepciunea lui Hagi). Dar nu ar fi mai bine să nu ne împăcăm cu răul și să vrem mai bine? Criză este, dar asta nu înseamnă că nu pot fi luate măsuri bune și corecte.
Prețurile continuă să crească, nivelul de trai scăzând direct proporțional cu acestea. Anul a început cu noi măsuri fiscale, atrăgând după ele scumpiri. Culmea, discursul premierului a început cu o tâmpenie: ”Nu majorăm taxele și impozitele în acest an. Vă promit!” Nici nu mai era nevoie, pentru că s-a rezolvat indirect, prin noile măsuri fiscale și ce au antrenat acestea în urmă. Impozit mai mare pt IMMuri, majorări de accize și alte ”glume” guvernamentale care să se resimtă instant.
Bine, cresc contribuțiile la stat, dar ce faceți cu banii, ca să știm pe ce îi dăm? Se plătesc în continuare pensii speciale, se majorează salariile în sectorul bugetar. Și cu restul ce faceți? Care restul, pentru că ne împrumutăm în continuare pentru a susține sistemul public al pensiilor pe bază de contributivitate. Deficitul bugetar este în creștere. Cu asta combateți discursurile extremiste? Nu prea ține…
Marele PNRR nu se vede în viața de zi cu zi. Vin banii grămadă peste România. Vin, dar unde se duc? Orizontul de așteptare este la mică distanță, cam cât este desenat de anul electoral. De văzut se vede doar scăderea nivelului de trai. Nu am văzut nicio reașezare a sistemului bugetar, o restructurare masivă din care să dispară toate sinecurile, toate loazele atârnătoare pe salarii indecent de mari și alte privilegii.
Cum nimic nu am văzut din toate acestea, cum presiunea a crescut pe sectorul privat, incapabil acum să majoreze simțitor veniturile, șoșoceala devine politică.
Așa că, stimați lideri din PSD și PNL, degeaba atrageți atenția populației să nu cadă în capcana discursurilor extremiste, pentru fix la voi e cheia rezolvării. Și dacă veți avea procente din ce în ce mai mici, dacă grupările cu discurs radical și fără soluții vor avea procente mari, vina vă aparține în exclusivitate. Nu dați vina pe populație, ci doar pe voi. Felul în care populația reacționează este doar o consecință a ceea ce faceți sau… nu faceți.
„Extremismul” este sintagma prin care se controleaza si manipuleaza populatia de catre un sistem putred si corupt cu sprijinul deosebit al mass-media. A fost folosit de Iliescu sa inabuse manifestarile din Piata Universitatii si este folosit de atunci cu succes in etichetarea tuturor persoanelor si actiunilor care nu sunt de acord cu sistemul. Mai nou, in ultimii ani, pentru „extremist” a fost „implementat” cu succes sinonimul „putinist”.
Adevaratul extremism si fanatism este periculos, fara indoiala, dar avem de a face cu asa ceva? Eu zic ca nu. Daca esti furat, calcat in picioare, abuzat, cu drepturi si libertati incalcate si intr-un sfarsit dramatic bati cu pumnul in masa, asta nu este extremism. Ceea ce se intampla in zilele noastre este ceva de genul : vin 5 handralai, te bat, te violeaza, iti fura bani si daca strigi dupa ajutor vin impreuna cu mass-media si iti spun ca deranjezi linistea publica …..
Ai dreptate, Florin. Să te revolți pentru niște trădători care ne-au vândut e considerat de propaganda lor ca fiind extremism. Dacă nu ai soluții la ce nenorociri ai în țara asta nu ai dreptul să protestezi? La 6 miiarde de plătit pentru șmecheria Roșia Montană ce soluții să ai? La jaful din pandemie ce soluții să ai? Ar trebui să aibă soluția justiția. Dar e fiind aservită politicului cum să nu te revolți? Adică eu sunt extremist pentru că plătesc jaful unora de la putere? Extremist e cel care își încalcă jurământul depus, care încalcă Constituția, care nu aplică legile, care nu-și respectă promisiunile electorale…Și dacă acesta ajunge la putere și-l critici ești extremist? Dacă e pe-așa tot poporul ăsta nenorocit de otrepe politice este un popor extremist.