Mori cu zile. Este constatarea pe care o face oricine are ghinionul să descopere că este bolnav de cancer și oricine din familia sa. Pornind de la analizele pentru depistarea cancerului și până la tratarea lui, totul devine un calvar pentru cei care nu au bani să ajungă în sistemul privat. Și sunt oameni care se sting, deși ar fi avut șanse reale să învingă cancerul sau să-și prelungească viața cu demnitate.
Nu cred că există cineva care să nu fi avut cel puțin un caz în familie sau printre prietenii apropiați. Sunt momente cumplite, pe care ajungi să le vezi la adevărata dimensiune abia când te confrunți cu ele și când începe calvarul drumurilor către… nicăieri.
Ceva este în neregulă și ești nevoit să faci primele control. O primă părere medicală nu exclude ipoteza cancerului și apar trimiterile la investigațiile care să confirme sau să infirme. Stai cu sufletul la gură și cu cele mai negre gânduri, cu un psihic grav afectat de incertitudine.
Incertitudinea în astfel de situații, deși în sinea ta speri să nu se confirme suspiciunea, este mult mai rea decât certitudinea. În varianta certitudinii unui diagnostic măcar ai idee că urmează să duci o luptă, ți-o asumi și o duci cum poți.
Confirmarea unui diagnostic este primul prag pe care cei fără bani nu îl pot trece
Analizele nu sunt deloc simple la noi, deși tehnologia a evoluat, deși plătești asigurări de sănătate, deși măcar atât ar putea face sistemul sanitar pentru tine. Așa ajungi să afli că un tomograf de la un spital public este defect, că și dacă este funcțional ajungi cu programarea peste 6-8 luni (timp suficient să mori de câteva ori). Sunt și alte investigații, dar te lovești de aceleași probleme.
Te ”scobești” de sute sau mii de lei pentru a ajunge în privat, pentru că la stat durează atât de mult, încât un cancer tratabil medicamentos sau chirurgical evoluează atât de repede, încât în ziua programării la investigațiile de la stat o să primești trimitere direct la biserică. Știu, e sinistru, dar știți foarte bine că nu bat câmpii. Altfel spus, dacă aveai o minimă șansă, o ratezi și mori ”cu zile”.
Dacă reușești să treci de pragul investigațiilor, urmează lupta cu același sistem, cu terapii extrem de costisitoare, bineînțeles nedecontate. Din nou, ai bani… ai măcar o șansă. Nu ai bani… nu ai nicio șansă. Repet, banii nu sunt totul, nu pot face minuni, dar în unele cazuri fără ei chiar nu ai nicio șansă.
Știați că există un Plan Național de Combatere a Cancerului?
Legea nr. 293/2022, prin care a fost aprobat Planul Naţional de Combatere a Cancerului se dorea a fi un act normativ care să elimine problemele descrise mai sus.
Prin acest Plan Național se dorea redarea demnității celor care au contribuit o viață întreagă la sistemul de sănătate publică și care ajung în situația disperată de a cere un minim de efort din partea statului pentru dreptul lor la viață, nu neapărat din calitatea de contribuabili, ci din cea de oameni.
Obiectivul legii: ”(1) Ministerul Sănătății, în calitate de autoritate centrală în domeniul sănătății publice, este responsabil de planificarea, inițierea, coordonarea, monitorizarea și evaluarea tuturor măsurilor necesare pentru prevenirea și combaterea cancerului. Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Ministerul Finanțelor sunt responsabili de îndeplinirea măsurilor cuprinse în anexa care face parte integrantă din prezenta lege.
(2) Planul național de prevenire și combatere a cancerului în România se implementează pentru perioada 2023-2030 și reprezintă principalul document de politică publică ce fundamentează măsurile de prevenire și combatere a cancerului la nivel național. Planul național de prevenire și combatere a cancerului în România se actualizează în funcție de rezultatele obținute și în acord cu direcțiile strategice din domeniul prevenirii și combaterii cancerului stabilite de Organizația Mondială a Sănătății și la nivelul Uniunii Europene.”
La art 4 se precizează: ”Toți cetățenii români care se află pe teritoriul României, au domiciliul sau reședința în România, cetățenii statelor membre ale Uniunii Europene, ai Spațiului Economic European și cetățenii Confederației Elvețiene, precum și străinii și apatrizii care au domiciliul sau reședința în România au dreptul garantat de stat la serviciile de natură medicală, socială și de susținere psihologică cuprinse în Planul național de prevenire și combatere a cancerului, după cum urmează:
a) servicii medicale de prevenire, diagnostic și tratament al cancerului;
b) servicii de îngrijire, inclusiv îngrijiri paliative;
c) servicii de psihooncologie, onconutriție și oncofertilitate;
d) servicii sociale și indemnizații lunare de hrană.
Planul național de prevenire și combatere a cancerului în România se finanțează în principal de către Ministerul Sănătății de la bugetul de stat. Suma aprobată anual pentru finanțarea planului național reprezintă cel puțin 20% din totalul fondurilor aprobate pentru desfășurarea programelor de sănătate la nivel național de către Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate.
Legătura legii cu realitatea: NICIUNA!
Mai mult decât realitatea dură din sistem, Ministerul Sănătății a pregătit o Ordonanță de Urgență, care să ”completeze” această lege. În fapt, o blochează, ceea ce determină acum reacția Federaţiei Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer.
Acestă federație protestează mâine în faţa Ministerului Sănătăţii faţă de întârzierea în implementarea Planului Naţional de Combatere şi Control al Cancerului şi îşi anunţă decizia de a acţiona în judecată Ministerul Sănătăţii şi pe ministrul Alexandru Rafila.
Proiectul de ordonanţă elimină o prevedere importantă a Legii nr. 293/2022,
Prevederea în cauză stabileşte că “suma aprobată anual pentru finanţarea planului naţional reprezintă cel puţin 20% din totalul fondurilor aprobate pentru desfăşurarea programelor de sănătate la nivel naţional de către Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate”.
Proiectul elimină şi prevederea potrivit căreia “sumele alocate Planului naţional de prevenire şi combatere a cancerului în România necheltuite în anul în curs sau în perioada de implementare se reportează pentru anul următor, respectiv pentru următorul plan naţional de prevenire şi combatere a cancerului”.
În varianta propusă de minister, “fondurile necesare pentru acordarea şi decontarea la nivelul realizat, a serviciilor şi investigaţiilor medicale prevăzute în cadrul Planului naţional de prevenire şi combatere a cancerului în România, se aprobă prin legile bugetare anuale, atât în bugetul FNUASS cât şi în bugetul Ministerului Sănătăţii”.
Federaţia Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer explică faptul că Ministerul Sănătăţii doreşte să elaboreze o ordonanţă de urgenţă pentru care nu există norme de implementare vitală pentru pacienţii cu cancer. Asta însemnă că decontările sunt incerte și se vor face atât de greu încât vor avea drept consecință pierderea luptei pentru supraviețuire în cazul multor bolnavi de cancer.
Așadar, o lege foarte bună, un Plan Național realmente eficient, este făcut praf acum de Ministerul Sănătății, care prin noua OUG trimite forțat pacienții către sistemul privat. Dacă au bani… poate scapă, dacă nu… își așteaptă sfârșitul.
