Vă mai aduceţi aminte celebra replică a lui Hamlet: “To be or not to be? That is the question…”
Adaptată pentru zilele noastre şi context aş spune astăzi: To buy or not to buy? Aceasta este (de fapt) întrebarea…
Să cumpăr sau să nu cumpăr? Iar asta este o întrebare grea, foarte grea, fiindcă este despre tine: cine eşti tu, ce anume vrei tu, de ce anume ai tu nevoie de fapt şi cum, înţelegând toate acestea, ai putea să te opreşti din cumpărat întruna lucruri… compulsiv şi pierzând controlul… “N-am rezistat” spui tu…
Spuneam zilele trecute de ce şi cum am ajuns să cumpărăm excesiv lucruri, la fiecare deschidere a unui nou mall…
De ce ne înghesuim să luăm la promoţie, cu X% reducere, 2 la preţ de 1…
Cât de naiv să fii, să crezi că cineva îţi face vreun favor aşa pe degeaba? Cât de naiv să fii, să crezi că îţi oferă un lucru la sfert de preţ doar fiindcă te respectă pe tine, clientul sau, sau poate fiindcă e nou pe piaţă şi în căutare de clienţi?
Tocmai pentru că nu vreau să cred că suntem un popor de naivi şi de ignoranţi, prefer să cred că mai degrabă suntem tulburaţi emoţional, suntem foarte vulnerabili emoţional, iar ei – comercianţii – profită de asta! Şi aşa ajungem să “colecţionăm” lucruri de multe ori inutile, ba chiar mult sub calitatea aşteptată de noi, în timp ce afacerile comercianţilor prosperă, iar patronii se îmbogăţesc şi râd în barbă de prostia noastră frecându-şi mâinile (sau doar două degete, cele cu care numără banii?).
Îmi doresc din toată inima să realizezi tu “colecţionarule”, că de fapt cumpărând întruna tu încerci de fapt să-ţi astupi găurile emoţionale cu bunuri. Şi aşa cum nu poţi introduce într-o gaură rotundă un cub, tot aşa n-ai să poţi nici tu, niciodată, să cumperi stima de sine, autoacceptarea şi autonomia. Ba mai mult, cu cât te vei fixa pe cumpărat lucruri, cu atât mai puţin satisfăcut vei fi!
Black Friday… Moda asta vine tot din America… S-a întins ca o epidemie prin toată Europa, ca o strategie de vânzări rapide şi lichidări de stocuri… Promite satisfacţii orgasmice, şanse de neratat şi începe (evident) cu un preludiu: zile întregi de promovare pregătită minuţios de specialişti în PR, marketing şi vânzări, în care se creează un suspans, o aşteptare febrilă, o tensiune ce creşte şi se aşează frumos şi sigur pe tensiunile emoţionale existente în fiecare din noi, pe frustrările, complexele şi neîmplinirile noastre de oameni…
Prima menţionare a expresiei “Black Friday” a fost făcută în 1961 în Philadelphia- Pennsylvania- SUA (al cincilea oraş din SUA ca număr de locuitori!!!) ca fiind prima vineri de după Ziua Recunoştinţei, când toată lumea ieşea la cumpărături şi circulaţia devenea greoaie, iar aglomeraţia atât de mare încât Poliţia nu mai făcea faţă în restabilirea ordinii şi asigurarea fluenţei circulaţiei autobuzelor. În 1966 conotaţia negativă a început să pălească, în favoarea unei explicaţii ceva mai comerciale. Adică s-a declarat Black Friday ca fiind prima zi a sezonului de cumpărături pentru Crăciun, deşi busculada era la fel de mare şi magazinele la fel de “luate cu asalt”, iar vânzătorii suprasolicitaţi cedau fizic şi nervos. Dar cea mai plauzibilă şi relevantă explicaţie au dat-o contabilii în anii ’80 când au dezvăluit faptul că raportările pe conturile profit-pierdere făcute pentru perioada ianuarie-octombrie, ieşeau “în roşu” sau “în negru”, adică “pe pierdere” sau “pe profit”. Pentru a se regla situaţia, după Ziua Recunoştinţei se declara începutul sezonului de cumpărături pentru sărbătorile de iarnă, cu reduceri de preţ şi program prelungit, tocmai pentru a se putea trece din roşu în negru. Mai concret, pentru cei “în roşu” era prima zi de profit, respectiv “în negru”. Şi asta chiar dacă “nebunia” cumpărăturilor ducea deseori la violenţe şi chiar a devenit la propriu o zi neagră pentru unii vânzători şi cumpărători. Din 2010 însă, mulţumită tehnicii, Black Friday a devenit şi Cyber Black Friday… Adică aceeaşi Marie, dar cu altă pălărie, cumpărăturile făcându-se pe internet. Se evită astfel şi aglomeraţia, dar şi riscurile debandadei şi violenţelor. (sursa http://en.wikipedia.org/wiki/Black_Friday_%28shopping%29)
Dacă aţi ajuns până aici, vă felicit! Înseamnă că în loc să zâmbiţi ironic sau cu superioritate, aţi înţeles “subtilitatea” zilei Black Friday şi aţi ales să faceţi ceva cu impulsul ăsta de a cumpăra imediat totul, orice vă tentează şi vă “face cu ochiul” deşi n-aveţi nevoie.
Lao-Tzu spunea: “călătoria celor o mie de paşi începe cu un singur prim pas”. Aşadar să începem călătoria spre noi înşine şi să aflăm cu ocazia asta care sunt vulnerabilităţile noastre de fapt, care sunt nevoile pe care încercăm să le satisfacem artificial: sociale, emoţionale sau spirituale?
Primul pas începe cu câteva strategii foarte eficiente:
1. Fă-ţi o listă scrisă (neapărat) cu ce ai NEVOIE! Nevoie zic, nu cu ce îţi doreşti! Respectă lista!
2. Stabileşte-ţi o sumă de bani pe care ţi-o poţi permite ACUM pentru a cumpăra lucrurile stabilite mai sus!
3. Foloseşte bani cash în limita stabilită anterior şi piteşte-ţi cardul (mai bine dă-l în păstrare unui prieten de încredere) cel puţin o zi!
4. Faţă în faţă cu ispită, pune-ţi câteva întrebări:
– Am realmente nevoie de acest lucru? Sau doar mi-l doresc?
– Îmi pot permite aceasta cheltuială? Câte ore/zile/luni de munca mă costă de fapt acest lucru?
– Îl voi folosi zilnic? Îl voi folosi suficient de mult ca să merite să-l cumpăr?
– Unde o să-l pun? Sunt dispus să sacrific din spaţiul meu liber pentru a-i face loc?
– Merită să irosesc timpul meu liber în contemplarea unui lucru de care nici nu am realmente nevoie?
5. Pentru fiecare lucru nou cumpărat, aruncă cel puţin un altul din aceeaşi categorie!
6. Taxează-te! Ori de câte ori vei cumpăra un lucru mai scump decât salariul tău pe o zi, pune deoparte “la puşculiţa” 10% din preţul plătit pentru acel lucru. Astfel vei descuraja impulsul de a cumpăra ceva doar pentru că e tentant el sau preţul lui!
7. Foloseşte regulă lui 7! Dacă un lucru valorează mai mult decât salariul pentru 7 zile de muncă, aşteaptă 7 zile şi întreabă 7 persoane dacă merită achiziţia. După aceea, dacă încă mai crezi că merită cumpărat, cumpără-l!
8. Imaginează-ţi un monstru mare şi verde pe locul mall-ului sau raionului ce te ispiteşte… Imaginează-ţi că dacă te vei apropia te va înşfăca şi te va înghiţi!
9. Pentru fiecare zi sau ocazie în care ai reuşit să faci faţă ispitei de a cumpăra, pune-ţi în puşculiţă suma salvată (atât cât ştiai tu că ai fi cheltuit înainte, în medie, aiurea, într-o zi)
10. Aminteşte-ţi că trecerea dintr-o situaţie în alta presupune disconfort. Asta înseamnă că pentru a te simţi mai bine în pielea ta, e necesar ca mai întâi să te simţi un pic mai rău! Ca atunci când eşti bolnav şi ai nevoie de injecţii, sau chiar de o operaţie dacă boala e mai veche… De fapt cum te simţi când nu cumperi? Până la urma doar tu ştii răspunsul la întrebarea hamletiana: Să fii sau să nu fi… un dependent de shopping, un simplu consumator, o sursă naivă de profit?
Dă-mi un semn te rog, legat de ce anume te-a ajutat cel mai mult şi care dintre întrebări/soluţii au fost mai eficiente pentru tine!
Aştept feed-back-ul tău şi până atunci îţi doresc “succes” la cumpărături!
