Un nor de praf saharian adus de curenții de aer din Africa va cuprinde țara noastră până sâmbătă seara. Chiar dacă praful saharian poate provoca perturbări ale curselor de avion sau reduce eficiența panourilor solare, acesta reprezintă un bun fertilizant pentru plante.
Profesorul de fizică Silviu Gurlui a explicat pe pagina sa de Facebook avantajele și dezavantajele acestui fenomen:
Valul a intrat de astazi prin vestul tarii. Timisoara pare cea mai acoperita. Moldova si Dobrogea, de aceasta data, sunt mai putin maturate de val. Praful saharian are parti bune dar mai ales parti neplacute.
Praful ridicat in aer perturba dinamica norilor si a precipitatiilor. Uneori, in conditii date, tempereaza fenomenele meteo, adica devin mai blinde. Exemplul tipic este al uraganelor din nordul Oceanului Atlantic, reduse sau inhibate atunci cind acolo ajung asemenea nori de praf.
Praful contine particule micrometrice. In aer pot perturba transportul aerian. Redepuse la sol, pot perturba serios eficienta energetica a panourilor solare. Stratul opac va diminua intensitatea radiatiei ce ajunge pe panouri.
Praful are si un efect vital pentru viata plantelor din sol, din mari si oceane. Continutul mare de fier si fosfor asigura hrana acestor plante. Cele din apa, fitoplanctonul, reprezinta rezervorul principal de oxigen pentru noi toti, pentru toate vietuitoarele.
Este asadar un bun fertilizant al solului si util/hrana pentru fauna acvatica dar contribuie in aer la poluare, produce o reducere a radiatiei solare care ajunge la sol, modifica caracteristicile aerosolilor (modificari fizico-chimice, adica pot induce modificari in varii procese meteorologice), incalzeste gheata (topindu-se mai repede sub radiatia solara) si, mai important, in drumul lor lung prin aer, poate culege agenti patogeni (ciuperci, bacterii, etc- provenite de la resturi de animale, vegetatie, etc ) sau particule nocive ce sint culese din zonele din Sahara unde cu ani in urma au fost facute teste complexe
