Pentru început vreau să fie foarte clar un lucru: sunt iremediabil îndrăgostită de Scoția, așa că probabil, tot ceea ce eu voi prezenta legat de această țară, va fi îndulcit de filtrul propriu. Pentru mine este “cea mai…” la aproape toate capitolele.
Am fost până acum de șase ori în Scoția și nu consider că i-am descoperit nici 10% din tot ce are ea să arate. Cu fiecare vizită mă surprinde mai mult și, de fiecare dată când pun piciorul în avionul de întoarcere, nu mă gândesc decât când aș putea să îmi programez următoarea vizită…
Dar să ne întoarcem la “to do list”…
În primul rând trebuie să faci o vizită la Glencoe, scena desfășurării masacrului din 1692 când clanul MacDonald a fost trecut prin sabie de clanul Campbell. Glencoe este loc de reculegere, loc de drumeție, loc încărcat cu foarte multă energie. Depinde de cine îl vizitează, se adaptează aproape oricăror cerințe. Mergi pe la asfințit, oprește-te în dreptul plăcuțelor comemorative, coboară dincolo de ele și privește în jur. Respiră! Asta e Scoția!
Al doilea lucru pe care trebuie să-l faci este să iei într-o dimineață un mic dejun scoțian… complet în prima fază. Apoi, alegi ce îți place data viitoare. Trebuie neapărat să încerci combinația de iahnie de fasole cu black pudding (un fel de sângerete), ou prăjit, hashbrown, felii de bacon prăjit, haggis (cârnatul lor), roșie la grătar și ciuperci la cuptor. Personal nu mă dau în vânt după haggis și nici după black pudding, așa că le înlocuiesc de câte ori pot cu… hashbrown. După un asemenea mic dejun la prima oră a dimineții, eu una până pe la ora 15.00 nu simt niciun fel de foame.
Al treilea lucru este să îți rezervi (cel puțin) o zi pentru Insula Skye. Dacă despre Insula Mull se spune că ea cuprinde toată Scoția în miniatură, Insula Skye concentrează tot ceea ce are Scoția mai frumos: cascade, plaje, peisaje, castele, ruine toate acestea sub multe curcubeie. Da, am fost de două ori pe Insula Skye și de fiecare dată am avut parte de minim trei curcubeie într-o zi.
Apoi, în al patrulea rând, urcă-te într-o mașină cu volanul “pe partea greșită”! Chiar și din postura de copilot ți se va părea inedit, presupun că din cea de șofer (pe care nu am avut tupeu să o experimentez) este de-a dreptul incredibil. Străbate drumuri lăturalnice înguste, prevăzute cu așa-zisele passing places, intră într-un giratoriu, oprește pe partea stângă a unui drum oarecare, și, mai ales, parchează-o pe un ferry cu spatele!:)) Atât de nenatural ți se va părea totul încât, după ce o vei preda înapoi firmei de închirieri, îți va veni să exclami din tot sufletul: Am făcut-o și pe asta!
În cele din urmă, alege măcar o noapte de cazare în Highland pe malul unui loch. Este de preferat ca unitatea de cazare să fie aleasă departe de așezările urbane aglomerate (deși în Scoția, în afară de marile orașe, cu greu poți vorbi de “aglomerație”). Imaginea pe care o vei avea dimineața în fața ochilor, va fi una de poveste. Cu cât te trezești mai devreme, cu atât spectacolul va fi mai complex. Culorile cerului, culorile Scoției, cu greu pot fi descrise în cuvinte. Dacă dimineața respectivă mai este condimentată și cu un pic de Haar (ceața aceea joasă care este definitorie pentru ținutul Highland), atunci tabloul este complet iar Scoția ți-a arătat cea mai frumoasă față a ei.
Cam asta ar fi, în opinia mea, ceea ce trebuie neapărat să încerci în cadrul primei vizite în țara kilturilor și a cimpoaielor. Așa îți vei putea seama dacă vrei sau nu să te mai întorci pe acele tărâmuri. Ulterior sau în timpul acestei prime vizite mai poți vizita câte un castel (Edinburgh, Stirling, Urquhart, Doune, Eilean Donan, etc. – ai de unde alege), mai poți mânca printr-un port un fish&chips, mai poți proba un kilt, mai poți învăța câteva cuvinte din limba lor (lass – fată; lad – băiat, bonnie – frumos, etc). Sunt multe, multe de făcut în această țară, trebuie doar să-ți dai seama ce anume ți se potrivește mai bine.
Scoția nu este pentru oricine. Clima este rece și umedă și din această cauză mulți ocolesc această țară când vine vorba de vacanță. Deși are nenumărate plaje superbe, nici măcar în august nu te poți lăuda că te duci “la plajă”. Acolo dacă temperatura sare de 22-23 de grade, e deja considerată vreme caniculară…:))
Scoțienii sunt oameni calzi cu un dezvoltat simț al umorului. Contrar a ceea ce se crede, nu-s deloc zgârciți. Mic dejun atât de bogat și îndestulător ca în Scoția nu am mâncat nicăieri. Ca o paranteză, nu-s amatoare a conceptului AI și UAI, așa că pot fi contrazisă cu ușurință de cei care practică acest tip de turism. Dar nu despre AI și UAI este vorba în poveștile mele de călătorie… Să revenim la scoțieni…
Eram în Edinburgh cu câțiva ani în urmă și așteptam la intrarea unei atracții. Băiatul de la intrare, un tip foarte simpatic, a intrat în vorbă cu mine. Din una în alta, eu lăudând vestigiile istorice ale țării lui, peisajele de vis și castelele romantice, el îmi spune brusc: “Prietena mea e sătulă de castele. Vrea în luna de miere la New York!!!”. :))
Majoritatea scoțienilor visează la un concediu de vară în Grecia. Habar nu au însă că, cel mai probabil, nu vor suporta căldura de acolo. Ei la 9 grade ies afară în mânecă scurtă, în mod sigur la 35 de grade intră în șoc termic. Cu toate astea ei visează… Scoțienii sunt oameni mândri cu o dragoste de țară pe care puțini alții o au. Se fălesc cu istoria și tradițiile lor și, între noi fie vorba, au și cu ce.
Am fost în Scoția și mă voi mai duce, în mod sigur. Pentru mine nu este o destinație “once in a lifetime”, ba din contră. Este o destinație “once a year is not enough”. Și cu asta cred că am spus tot.
Vă doresc să ajungeți acolo! Merită, pentru unii, măcar o dată în viață!
Buna ziua, locuiesc in Birmingham de 9 ani si am fost in Scotia regiunea Highlands de 3 ori, si da Scotia este superba, zona de nord seamana foarte mult cu Apuseni. Oamenii sunt ”altfel” decat englezii mult mai calmi, primitori, veseli. Recomand zona Inverness(unde am stat) si un circuit pe asa numita North Coast 500, castelul Dunrobin, Applecross, Loch Ness.