A fost prima rafinărie românească și cea mai longevivă din Europa. A intrat în faliment după mai bine un secol, timp în care, pe bună dreptate, a fost considerată, colosul industrial prin venele căruia curgea petrol. Astăzi, Rafinăria „Steaua Română” din Câmpina e doar clădire tristă, pătrunsă de rugină, ruină, mormane de fier vechi și buruieni. Cu greu mai poți crede aici a existat o perioadă de glorie, când erau prelucrate cantități record de țiței: 1,4 milioane de tone/ an.
Locul de unde se dădea ora exactă în petrolul european și datorită căruia Câmpina a cunoscut o adevărată explozie din punct de vedere economic, seamănă, azi, cu o pată rușinoasă pe un obraz mult prea gros. Amplasată fix în mijlocul unui oraș, pare că agonizează. Asta până când, la aceeași masa se vor așeza toți „actorii” care au un cuvânt de spus în ceea ce privește viitorul acestui colos.
Rafinăria a fost cumpărată. Se pune, de ceva vreme, problema ce se va face cu acest mastodont și hectarele din jurul său? Care va fi viitorul patrimoniului mobil și imobil al bătrânei rafinării?
Pe 9 decembrie, anul trecut, Direcția Județeană pentru Cultură Prahova declanșa procedura de clasare în Lista Monumentelor Istorice a primei rafinării românești. Timp de 12 luni, obiectivul a beneficiat de regimul juridic al monumentelor istorice.
Practic, a fost blocată orice acțiune de demolare și transformare în proiect imobiliar ori centru comercial a fostei rafinării, de către actualul proprietar.
„Am cerut DJC și Ministerului Culturii, printr-o scrisoare deschisă, o inventariere riguroasă a rafinăriei, din punct de vedere al patrimoniului cultural, pentru a putea fi evaluată în mod obiectiv.
Separat de această inventariere, doresc să atrag atenția asupra faptului că toate instalațiile și clădirile conțin un patrimoniu mobil foarte variat și valoros.
Acesta ar trebui și el inventariat din punct de vedere cultural-istoric – de fapt cu el ar fi trebuit început, căci patrimoniul mobil este întotdeauna mult mai vulnerabil decât cel imobil. Rafinăria de la Câmpina este cel mai grăitor martor al anilor de glorie a petrolului românesc și trebuie valorizată ca atare. Scopul acestui demers al meu este cunoasterea obiectivă a valorilor care se afla acolo.
Să ajungem ca națiune să apreciem această comoară, pentru că e o emblema mondială a istoriei prelucrarii petrolului. Nicio altă rafinarie din lume nu mai păstrează clădiri din toate deceniile secolului al XX-lea și aproape toate utilajele. Este un loc unic, în Europa cel puțin. Este un fel de Roșia Montana a Munteniei, dacă o putem numi așa”, susține cercetătorul câmpinean, Mădălin Focșa, master în Istorie, specializarea Patrimoniu.
Demersul câmpineanului este susținut de o serie de oameni foarte bine pregătiți, care doresc prezervarea unui simbol. Prima rafinărie românească și cea mai longevivă din Europa. Un monument care, deocamdată, încă „se mai ține pe picioare”.

Minciună sfruntată, nu este prima rafinărie românească. Producție imensă!?, cel ce zice asta habar nu are ce vorbește. Instalațiile vechi au fost de mult înlocuite, echipamentele nu puteau fi foarte vechi pentru că o rafinărie nu putea fi exploatată în siguranță cu vechituri de un secol. De mult au ruginit alea de 100 de ani. E ridicol. Iar dezastrul ecologic de acolo trebuie eliminat. Câmpina merită o zonă curată, nu o monstru otrăvitor.
Bună ziua,
Ca autor al Scrisorii Deschise despre care e vorba în articol, precizez că în ce privește utilajele, declarația mea a fost puțin diferită, eu susțin doar că rafinăria păstrează utilaje din aproape toate deceniile istoriei sale, și nu că ar păstra pur și simplu „aproape toate utilajele” (să nu se înțeleagă că aproape toate de la origine – așa ceva ar fi trimis-o deja pe Lista Patrimoniului UNESCO, și oricum ar fi imposibilă o asemenea conservare).
De asemenea, pentru a completa știrea, adaug aici un link cu Scrisoarea Deschisă către autorități, despre care este vorba:
https://e-zeppelin.ro/scrisoare-deschisa-privind-clasarea-rafinariei-steaua-romana-in-lista-monumentelor-istorice/
Mulțumesc redacției pentru publicarea știrii, și doamnei Luiza Toboc pentru efortul de sintetizare a demersului meu pe înțelesul marelui public.
Bună ziua,
Ca autor al Scrisorii Deschise despre care e vorba în articol, precizez că în ce privește utilajele, declarația mea a fost puțin diferită, eu susțin doar că rafinăria păstrează utilaje din aproape toate deceniile istoriei sale, și nu că ar păstra pur și simplu „aproape toate utilajele” (să nu se înțeleagă că aproape toate de la origine – așa ceva ar fi trimis-o deja pe Lista Patrimoniului UNESCO, și oricum ar fi imposibilă o asemenea conservare).
De asemenea, pentru a completa știrea, adaug aici un link cu Scrisoarea Deschisă către autorități, despre care este vorba: https://e-zeppelin.ro/scrisoare-deschisa-privind-clasarea-rafinariei-steaua-romana-in-lista-monumentelor-istorice/
Mulțumesc redacției pentru publicarea știrii, și doamnei Luiza Toboc pentru efortul de sintetizare a demersului meu pe înțelesul marelui public.
Bună ziua,
Ca autor al Scrisorii Deschise despre care e vorba în articol, precizez că în ce privește utilajele, declarația mea a fost puțin diferită, eu susțin doar că rafinăria păstrează utilaje din aproape toate deceniile istoriei sale, și nu că ar păstra pur și simplu „aproape toate utilajele” (să nu se înțeleagă că aproape toate de la origine – așa ceva ar fi trimis-o deja pe Lista Patrimoniului UNESCO, și oricum ar fi imposibilă o asemenea conservare).
De asemenea, pentru a completa știrea, adaug aici un link cu Scrisoarea Deschisă către autorități, despre care este vorba: https://e-zeppelin.ro/scrisoare-deschisa-privind-clasarea-rafinariei-steaua-romana-in-lista-monumentelor-istorice/
Mulțumesc redacției pentru publicarea știrii, și doamnei Luiza Toboc pentru efortul de sintetizare a demersului meu pe înțelesul marelui public.
Ași vrea sa vad câteva nume ale numeroșilor cercetători. Cine este proprietarul ? El ce planuri are?