Un incendiu produs în urmă cu o săptămână le-a mistuit modesta locuință din Ploiești. Bunica și nepotul au rămas, de atunci, fără un acoperiș deasupra capului. Stau pe la prieteni, îngroziți de ce le va aduce ziua de mâine.
Ineditul acestei povești este dat de faptul că Sebastian, tânărul de 23 de ani, este copilul dat în plasament încă de la vârsta de 9 ani. Acum, băiatul, susținut financiar tot de stat, a ajuns să fie masterand în cadrul Universității Transilvania din Brașov. Vrea să devină psihoterapeut și să ajute, la rândul lui, alte suflete chinuite.
Sebastian Moisescu locuia cu bunica sa în vârstă de 76 de ani într-o căsuță bătrânească din zona Sălii Sporturilor. Bătrâna a decis să îl ia la ea, sub formă de plasament, pentru ca viața lui să aibă, cât de cât, un parcurs normal. DGASPC Prahova a fost acord cu această formă de protecție, așa că cei doi, bunică și nepot, s-au avut și se au doar unul pe altul.
Un scurtcircuit electric le-a mistuit mica gospodărie
Săptămâna trecută, însă, viața le-a fost dată peste cap. Din cauza unui scurtcircuit electric, locuința le-a fost mistuită de flăcări. Bunica Maria era singură în casă la momentul producerii incendiului și numai Dumnezeu a făcut ca ea să poată ieși nevătămată, „printre flăcări”, așa cum povestește nepotul. Una dintre camere a fost complet distrusă, iar celelalte două au fost și ele grav afectate. Se încălzeau cu ajutorul unei sobe, însă cei de la Distrigaz le-au spus că e nevoie de montarea unei centrale termice. Mii de lei pe care cei doi ploieșteni, nepot și bunică, nu îi au. A ars și contorul electric, iar instalația și branșarea trebuie făcute de la zero. Costurile, din spusele tânărului masterand, depășesc 5000 de lei, bani la care cei doi nici nu visează. Bunica are o pensie de urmaș, iar Sebastian pensie de plasament (600 de lei) și un job part-time de unde mai câștigă undeva la 1500 de lei.
Pagubele nu se opresc, însă, aici. 70% din interiorul casei bătrânești a fost distrus în urma incendiului (vezi foto).
Cei doi stau acum, așa cum precizam, pe la prieteni impresionați de drama prin care trec. Tânărul ar fi putut să fie integrat în cadrul Complexului de Servicii Comunitare „Sfânta Filofteia” (centrul pentru studenți) din Câmpina. Nu a vrut, însă, să își abandoneze bunica bătrână. Și asta pentru că ea este singurul suflet care i-a fost alături încă din copilăria extrem de chinuită.
Povestea unui masterand dat în plasament
Copilăria ploieșteanului Sebastian Moisescu nu a fost deloc una ușoară sau fericită. Mama i-a murit la vârsta de 9 ani, iar tatăl nu a mai putut avea grijă de el. Motiv pentru care statul a intervenit instituind măsura de protecție în cazul lui. Au fost ani grei, ani în care s-a confruntat cu dificultăți financiare, cu respingere din partea copiilor de vârsta lui, dar cel mai mult a resimțit lipsa oamenilor pe care să îi numească „mamă” și „tată”.
„Nu mi-a plăcut niciodată să arăt neputință. Mi-a fost greu, dar peste toate am trecut cu zâmbet, optimism și încredere în Dumnezeu. Se spune că EL nu îți dă mai mult decât poți să duci. Mie mi-a dat și puțin peste. Am realizat că doar școala și educația mă vor ajuta să am viitor. Nu pot să spun că am avut o copilărie furată, dar pot să spun că nu știu cum arată o copilărie frumoasă. M-am refugiat în studiu fiindcă asta a fost și rămâne singura mea cale de a răzbate în viață.”
Sebastian a terminat cu succes cursurile Colegiului Național „Mihai Viteazul”. Ulterior, a absolvit Facultatea de Psihologie și Științele Educației din cadrul Universității Transilvania din Brașov. Nu s-a oprit aici, iar acum trece în anul al doilea la master în Psihologia Muncii și Resurse Umane din cadrul aceleiași Universități.
Vrea să devină psihoterapeut. Vrea să ajute. Vrea să fie umăr și consolare pentru alte persoane care au trecut prin suferințe similare și care nu mai reușesc să găsească calea către lumină. Vrea să fie bun cu viața și oamenii, chiar dacă nu s-a născut sub o zodie prea norocoasă. Ambiția și dorința de autodepășire l-au adus unde este astăzi. Și chiar dacă o nouă tragedie s-a abătut asupra lui și a singurului om pe care îl are alături, bunica, Sebastian nu disperă. Știe că soarele va apărea din nou. Acolo, pe strada lui din Ploiești. Acolo, în curtea micii case bătrânești, mistuită de flăcări.
Cine vrea să îi întindă o mână de ajutor lui Sebastian Moisescu o poate face scriindu-i pe adresa de mail [email protected] sau folosind următorul cont bancar – RO39BTRLRONCRT0354205901
Unde se afla casa in cauza? Adresa exacta.