Un an și jumătate a luptat să învingă boala. Un an și jumătate, doi părinți au sperat într-o minune, încă din momentul în care au aflat că băiatul lor suferă de leucemie. Minunea, însă, nu a mai venit. Azi dimineață, inima lui Ionuț Alexandru, copilul diagnosticat cu leucemie acută limfoblastică, tip T, a încetat să mai bată. A obosit, iar timpul nu a mai avut răbdare cu el. Nici să plece mâine către Italia, la clinica ce îi oferea o șansă la viață, nici să se bucure, peste doar două zile, de împlinirea a 13 ani.
Un telefon scurt prin care am fost anunțată că Ionuț a murit. O mamă, la capătul celălalt al firului, care a vrut doar să mulțumească tuturor celor ce au ajutat-o pentru ca băiatul ei să se facă bine. Olguța Berechet nu mai avea lacrimi. Dacă acum câteva zile, am simțit-o optimistă și încrezătoare că plecarea la clinica din Bologna este salvarea copilului ei, astăzi am vorbit cu o mamă pietrificată de durere.
„Inima i-a cedat. Stop cardio – respirator. Era bine, era vesel, știa că vom pleca în Italia. Mâine trebuia să se întâmple asta. Totul era pregătit. Acum îl scot de aici în coșciug. Nici „la mulți ani!” nu mai am cui spune vineri. Să nu îți fie teamă Acolo, Sus, îngerașul nostru! Să ai grijă de noi și să ne dai putere! Eu vreau să vă mulțumesc pentru tot ce ați făcut și mulțumesc și oamenilor care ne-au încurajat și ne-au ajutat în lupta asta pe care, azi, din nefericire pentru băiatul meu, am pierdut-o” ne-a spus, transfigurată de durere, mama lui Ionuț Alexandru.
Până la 11 ani și jumătate, băiatul a avut o copilărie cât se poate de firească și fericită. Stările accentuate de rău i-au alarmat pe părinți care au ajuns cu copilul la Spitalul Fundeni. Aici au primit și diagnosticul nemilos: leucemie. Au urmat ședințe istovitoare de chimioterapie și asta până când medicii au concluzionat că nu se mai poate face nimic pentru Ionuț și că cel mai bine ar fi ca părinții să îl ia acasă.
Mâine ar fi trebuit să plece în Italia. Iar vineri ar fi împlinit 13 ani
Mama băiatului a refuzat categoric să cedeze în fața morții unicului ei băiat și l-a dus pe copil la Institutul Oncologic din Capitală. Aici i-a fost tratată, în primul rând, infecția nosocomială ce pusese stăpânire pe corpul lui și așa lipsit de imunitate din cauza chimioterapiei.
Mâine ar fi trebuit ca Ionuț Alexandru să ia avionul către Italia. Alături de mama sa, ei erau așteptați la o clinică din Bologna, unde băiatului i se promisese un transplant medular ce i-ar fi putut salva viața. Plecau cu câteva mii de euro, necesari investigațiilor. Mai departe, povestea Olguța Berechet, doar Dumnezeu urma să le arate calea de urmat.
În această dimineață, la ora 7.00, însă, Dumnezeu a avut alte planuri cu Ionuț. L-a luat la El pentru a-i curma suferința. Sau, poate, Îi mai lipsea încă un copil -înger…
Pe 2 iulie, familia se pregătea să îl aniverseze pe Ionuț. Ar fi împlinit 13 ani. Chiar dacă, de pe un pat de spital, ziua ar fi trebuit să fie una a bucuriei. Totul s-a spulberat. Și pentru el și pentru părinții care își frâng acum neputincioși mâinile. Știu că au făcut tot ce se putea face omenește posibil. Și mai știu că, de acum încolo, când le va fi dor de copilul lor, se vor uita în suflete știind că acolo îl vor găsi.
