Inventivitatea escrocilor nu cunoaște limite, iar oamenii naivi, dornici de câștiguri mari și rapide, le cad în plasă rând pe rând.
Așa se face că în scurt timp se trezesc fără sume importante de bani în conturi, cu plăți recurente activate din aplicațiile bancare către persoane pe care nu le cunosc sau fără control asupra telefoanelor, tabletelor sau laptop-urilor.
Noua găselniță a infractorilor cibernetici o reprezintă fraudele cu investiții.
Concret, prin folosirea inteligenței artificiale sunt generate campanii deep fake, iar zeci de videoclipuri și imagini cu parlamentari, demnitari, vedete, „specialialiști” sau personaje mondene cunoscute publicului larg ajung să circule pe internet și să promită mii de lei „investitorilor”.
Prin materiale foto și video trucate escrocii promit câștiguri rapide în schimbul unor plăți modice sau în schimbul instalării pe telefoane, tablete sau laptop-uri a unor programe menite în cele din urmă să colecteze date sensibile.
Așa se face că persoane precum Andreea Esca, premierul Marcel Ciolacu, vedetele Antenei 3 sau manelistul Dani Mocanu ajung să gireze înșelăciuni în numele unor companii gigant precum Enel sau Hidroelectrica.
Această practică a intrat și în atenția Poliției Române care trage un semnal de alarmă asupra riscurilor la care sunt expuși utilizatorii de internet
Potrivit unui comunicat de presă, Poliția Română a fost sesizată cu privire la existența unor noi modalități de comitere a fraudelor cu investiții, prin care indivizii sau entitățile necinstite promit investitorilor potențiali oportunități de investiții extrem de profitabile, dar care, în realitate, nu există sau sunt înșelătoare.
Din sesizările primite de Poliția Română, s-a constatat faptul că persoanele vătămate ar fi accesat pe diferite rețele de socializare, postări ce conțin reclame cu privire la servicii de investiții financiare. Pentru a crea credibilitate, aceștia fie folosesc denumirea unor companii românești cunoscute, fie creează conținut media fictiv – videofilmări ale unor persoanlități cunoscute care fac reclamă acestor scheme frauduloase.
Persoanele interesate sunt apoi redirecționate către o pagină unde le sunt solicitate datele de contact.
În continuare, sunt contactate telefonic de persoane necunoscute, care utilizează numere de telefon atât românești, cât și din Marea Britanie.
Autorii, după discuții repetate, reușesc, să convingă victimele să “investească” inițial sume mici, de regulă 1.200 de lei, pe diferite platforme de investiții online, special create în acest scop.
În multe situații, sub pretextul că vor acorda suport tehnic, atacatorii conving persoanele vătămate să își instaleze pe dispozitivele electronice folosite(telefon, tabletă, laptop etc.), aplicații tip remote desktop (control de la distanță), prin care aceștia capătă control total al acelor dispozitive.
Controlând dispozitivul victimei, autorii dobândesc accesul și la aplicațiile bancare ale acestuia, astfel, fie transferă soldul existent către conturile altor victime, fie îl convertesc în criptomonedă. De asemenea, chiar dacă victimele nu au fonduri disponibile, autorii contractează credite online în numele acestora, sumele fiind sustrase în modalitatea descrisă mai sus.
Investitorii pierd bani și, în cele mai multe cazuri, economiile de o viață.
