Cum îi explici unui copil că mama, tata, bunicul sau bunica nu mai sunt, fiind răpuși de COVID? Orfanii pandemiei sunt mulți, iar traumele pe măsură. Cum îi explici unui copil că lumea e împărțită în două? Că sunt oameni care cred și oameni care nu, că există categoria pro și categoria contra vaccinare. De la începutul epidemiei, Prahova a pierdut 2.035 de suflete. 26 doar în ultimele 24 de ore. Cu siguranță, părinții sau bunicii cuiva. Trauma e clar una care nu se poate vindeca. Doar cicatriza.
Avem niște copii care, de aproape 2 ani, nu mai știu ce este aceea normalitate. Nici în ceea privește educația, nici în ceea ce privește viața socială. Bulversați, debusolați, piese, parcă, pe o tablă de șah a oamenilor mari. În spatele măștilor stau mereu întrebători acei ochi care vor să afle: „când se va termina? Când pot să îmi reiau viața de copil și să mă bucur de ea? Dincolo de izolare și restricții, dincolo de vești proaste și oameni care mor. Zilnic și de ordinul sutelor.
Răspunsul ar fi că pandemia COVID -19 se va termina atunci când lumea va alege să-i pună capăt.
Până la momentul acela, orfanii pandemiei au nevoie de ajutor. Citeam că peste un milion și jumătate de copii din întreaga lume au pierdut un părinte sau tutore din cauza infectării cu SARS-CoV-2.
Au plecat la spital și nu s-au mai întors
Șocul, spun psihoterapeuții, este uriaș în momentul în care un copil află că mama, tatăl sau bunicii care ajutau la creșterea lui au plecat la spital pentru a se trata de o boală numită COVID -19, de care mulți s-au vindecat, dar nu s-au mai întors acasă. Iar asta în decurs de, poate, și câteva zile.
Frică, incertitudine, disperare, neputință, abandon, poate chiar vinovăție. Asta în acele familii în care copilul este cel care a contractat virusul, a scăpat, însă cineva drag lui nu a avut același noroc. Copilul nu înțelege de ce el e bine, dar bunica sau bunicul/ mama sau tatăl nu au putut duce pe picioare boala și s-au dus.
Efectele pe termen lung pot fi dramatice
Dincolo de suportul emoțional și financiar pe care îl pierd, astfel de copii dezvoltă un handicap sufletesc greu de vindecat. E nevoie, spun specialiștii, de ajutor de specialitate și un mediu adecvat care să îi permită copilului nu să uite, dar deprindă mecanismele necesare pentru a putea merge mai departe. Pe plan emoțional, cognitiv, social, relațional sau profesional, în viața de adult. Altfel, pe măsură ce anii trec, într-un mediu neadecvat și nesigur, copilul se va transforma într-un adult depresiv, anxios, cumulând grave probleme psihice.
COVID -19 ucide și lasă în urmă copii orfani de unul sau ambii părinți, îi vitregesc de o viață alături de bunici care să le ofere dragostea de care au nevoie.
COVID-19 ucide, iar victimele sunt de toate vârstele, din toate categoriile sociale, iar discuțiile pro și contra existenței virusului ori beneficiilor vaccinării pentru mulți sunt tardive. Pentru cei care rămân în urmă ar trebui să fie lecții. Care fac diferența între viață și moarte.
Iar orfanii pandemiei au nevoie de suport. De la cel psihosocial până la cel financiar.
Citeam că India, de exemplu, este una dintre acele țări care sprijină financiar, inclusiv prin acordarea de burse pentru facultate, acei copii care și-au pierdut unul sau ambii părinți din cauza infectării cu SARS-CoV-2. Pe lângă asta e nevoie și de sprijin emoțional pe termen lung. Și este de datoria profesioniștilor care formează sistemul să facă asta.
sursa foto -libertatea.ro
