Comisarul șef Petrică Marcoci, fost pro-rector al Academiei de Poliție „Alexandru Ioan Cuza”, detașat să monitorizeze instruirea paznicului și instalatorului de la tabăra de instrucție din Drajna! Tabăra este închisă din 2016 iar detașarea pare a fi o pedeapsă disciplinară, nu o decizie care ține de relațiile de muncă. Motivul neoficial pentru această „detașare”: condamnarea cu suspendare în primă instanță în dosarul șantajării jurnalistei Emilia Șercan.
Marcoci, condamnat pentru șantaj de prima instanță
Potrivit procurorilor, în primăvara anului 2019, fostul rector al academiei de poliție, Adrian Iacob și pro-rectorul Petrică Mihail Marcoci, l-ar fi determinat pe subinspectorul Gheorghe Adrian Bărbulescu să transmită jurnalistei Emilia Şercan mesaje de ameninţare.
Scopul acestor mesaje ar fi fost acela de a o determina pe jurnalistă să înceteze investigaţiile care vizau suspiciunile de plagiat din cadrul Academiei.
În urma procesului, prima instanță i-a condamnat pe cei doi la trei ani de închisoare cu suspendare și 120 de zile de muncă în folosul comunității, pentru șantaj (nu pentru plagiat). Decizia a fost contestată și se judecă acum la Curtea de Apel București.
De precizat că, chiar în urma investigațiilor Emiliei Șercan, doctoratul lui Mihail Petrică Marcoci a fost una dintre puținele lucrări din Academie care a rezistat filtrului de plagiat.
Absurdistan
La scurt timp după apariția deciziei primei instanțe, în conformitate cu statutul cadrelor din Poliție, fostul prorector a fost pus la dispoziția Academiei. „La dispoziție” înseamnă că, până la o sentință definitivă, nu mai poate fi titularul postului și îndeplinește sarcinile trasate de conducere. În același timp, nu i s-a suspendat sau revocat în vreun fel dreptul la muncă în condiții corespunzătoare pregătirii sale profesionale (ultimul nivel al studiilor absolvite fiind acela de postdoctorat).
Academia n-avea nicio problemă să-l lase pe dl. Marcoci să predea, mai ales că se confruntă cu o lipsă acută de cadre didactice specializate și apelează la tot felul de „profesori invitați”, un fel de suplinitori în învățământul universitar. În schimb, trimite un comisar-șef de poliție, conferențiar doctor universitar, specializat în disciplinele poliției judiciare și ale contrainformațiilor să „monitorizeze programul de pregătire profesională specifică” a unui paznic și a unui instalator, la o tabără în paragină, cu o navetă de 5.500 de kilometri pe lună!
”Se pune problema: ce activități aș putea să monitorizez sau să coordonez în condițiile în care toată activitatea care se desfășoară acolo se realizează într-o singură încăpere unde activează agentul de pază și instalatorul? Ori: ce deficiențe în activitate să identific și pe care să le raportez comandantului, de vreme ce nu mai există activitate din 2016?” argumentează comisarul șef în contestația la Ordinul de detașare. În contextul dat, ordinul de detașare miroase a pedeapsă, este absurd și arată că utilizarea eficientă a resursei umane și a banilor publici sunt noțiuni cel puțin ignorate de către conducerea Academiei de Poliție.
Detaliile unei detașări fără sens
Așa cum spuneam, Marcoci a contestat ordinul de detașare, printr-o plângere prealabilă adresată conducerii Academiei de Poliție al cărei angajat continuă să rămână până la definitivarea proceselor. Din informațiile noastre, plângerea a ajuns și la DNA, pentru comiterea infracțiunii de abuz în serviciu. „Mărturisesc faptul că, legat de pregătirea de specialitate a instalatorului, competențele mele de conferențiar universitar doctor, comisar șef de poliție cu ultimul nivel al studiilor absolvite – postdoctorat nu se circumscrie ariei curriculare impuse de acest tip de pregătire”, arată Marcoci în plângerea penală. În plângere, comisarul șef enumeră mai multe motive pentru care solicită anularea deciziei conducerii Academiei: ”(…) tabăra de instrucție Drajna nu a mai fost folosită pentru niciun fel de activitate din 2016, așa zisele clădiri sunt în ruină, nu mai există niciun fel de autorizație de funcționare – sanitar-veterinară, de siguranță la incendiu, nu există calculator, nu există imprimantă, nu există conexiune la rețeaua de internet, în zonă nu poate fi accesat internetul mobil etc”, spune Petrică Marcoci în plângerea în posesia căreia am intrat.
Marcoci mai arată că prin această detașare este pus în fața unei situații a cărei rezolvare nu poate fi alta decât imposibilitatea de a-și păstra locul de muncă. El ar trebui să facă o navetă zilnică pe o distanță de aproximativ 250 de km, respectiv 5.500 km pe lună. Doar pentru navetă căreia ar trebui să aloce zilnic aproximativ 6 ore, dacă s-ar deplasa cu mașina personală, și aproximativ 8 ore, dacă ar folosi mijloace de transport în comun.
În plus, acesta spune că detașarea sa va duce la cheltuieli suplimentare semnificative din bugetul Academiei: „Ținând cont de faptul ca sunt conferențiar universitar doctor (abilitat pe disciplinele Investigarea criminalității economice, Informații MAI-contrainformații, Metode și Tehnici Operative, cu prelegeri, seminarii si lucrări practice și la disciplinele Bazele activității informative și Operațiuni speciale), comisar șef de poliție cu ultimul nivel al studiilor absolvite – postdoctorat, sunt trimis să dublez agentul din postul de pază al taberei de instrucție Drajna.
Asta în condițiile în care, la Facultatea de Poliție, orele de la materiile de specialitate nu mai pot fi acoperite cu cadrele didactice existente (la această dată, toate disciplinele de specialitate aferente poliției judiciare și contrainformațiilor ar trebui acoperite cu 4 cadre titulare).
(…)
Totodată, Academia de Poliție angajează așa-numiți „profesori asociați” la disciplinele de specialitate polițienească recurgând la persoane care au, de regulă, un doctorat în științe sociale, dar nu sunt cadre didactice cu norma de bază corespondentă la alte universități din simplul motiv că aceste discipline nu se studiază decât la Academia de Poliție.
Simpla deținere a titlului de doctor nu îți dă dreptul de a preda în absența studiilor postuniversitare psihopedagogice sau a masteratului didactic. Asta fără să luăm în considerație și economia care s-ar fi putut face prin plata salariilor a 2 sau 3 „profesori asociați” care, probabil, se cifrează undeva la cel puțin 80.000 de lei (în cuantum brut)”.
