De ce majorarea impozitelor pe locuințe nu ar trebui să ne sperie. Ce înseamnă, de fapt, 80%

Creșterea taxei pe proprietate, așa cum a fost introdusă de noul pachet legislativ al Guvernului Bolojan, aduce românilor majorări și de 80% la impozitul pe locuințe. Măsura a fost aspru criticată de români și de partidele populiste dar nimeni nu a ținut cont de faptul că România impozita foarte puțin proprietatea, mult sub nivelul mediu al Uniunii Europene. De asemenea, contribuția taxelor colectate din impozitarea proprietății era, în România, de doar 0,5% din PIB (Produsul Intern Brut). Aceasta în condițiile în care, în Franța de exemplu, ponderea taxelor pe proprietate este de 3,7% din PIB.

Până în prezent, cota de impozitare este de 0,2% pentru clădirile situate în mediul urban și 0,1% pentru cele aflate în mediul rural. Impozitul se aplică la suprafața imobilului și nu la valoare de piață.

„Pe lângă veniturile scăzute, există deficiențe esențiale în ceea ce privește conceperea impozitelor. În special, impozitul se bazează pe suprafață, ceea ce este atât ineficient, cât și inechitabil în comparație cu un sistem bazat pe valoarea de piață”, se arăta, în 2023, într-un raport al Ministerului de Finanțe.

Cum sunt impozitele pe proprietate în alte state ale Uniunii Europene

Așa cum și România are un sistem greoi de calcul al taxelor de proprietate, cu mai multe variabile, și în alte state ale Uniunii Europene se aplică sisteme diferite de calcul, ținându-se cont de mai multe variabile.

Cât reprezintă taxele pe proprietate din PIB în Europa

Astfel, politicile privind impozitul pe proprietate variază în Europa. În unele țări, cum ar fi Regatul Unit și Franța, impozitele pe proprietate reprezintă o parte semnificativă atât din PIB, cât și din impozitare totală.

Spania are în vedere un impozit de 100% pe locuințele achiziționate de cumpărători din afara UE. Deși obiectivul este de a atenua problema locuințelor din țară, impozitul pe proprietate este o sursă majoră de venit în multe țări europene.

Concret, în Uniunea Europeană, impozitul pe proprietate contribuie la cea mai mare pondere din PIB în Franța (3,5%), și la cea mai mică în Cehia și Estonia (ambele cu 0,3%). Dacă luăm în calcul și Regatul Unit al marii Britanii, aici valoarea încasărilor din taxele pe proprietate reprezintă 3,7% din PIB.

Belgia este, de asemenea, peste 3%, cu 3,2%. Spania se situează pe locul cinci, cu 2,5%, urmată de Grecia cu 2,7%.

Alte țări cu o pondere peste 2% includ Islanda, Luxemburg, Danemarca, Elveția, Italia și Portugalia. Impozitul pe proprietate reprezintă mai puțin de 1% din PIB în aproape jumătate din cele 32 de țări de pe listă. Taxarea proprietății este deosebit de scăzută în Slovacia, Lituania, Estonia și Cehia, toate sub 0,5%.

Ce sume colectează statele din impozitarea proprietății

Potrivit Euronews, Regatul Unit a încasat cele mai mari venituri din impozitele pe proprietate în 2023 (ultimul an pentru care sunt disponibile date complete), de 115 miliarde EUR (100 miliarde GBP), urmată de Franța cu 104,5 miliarde EUR. Aceste două țări domină veniturile din impozitele pe proprietate, Italia, aflată pe locul trei, încasând doar 45,3 miliarde EUR.

Germania și Spania completează primele cinci țări, încasând 41,4 miliarde EUR, respectiv 36,8 miliarde EUR. Totalul UE se ridică la 318,8 miliarde EUR.

Belgia (18,8 miliarde de euro), Elveția (17,9 miliarde de euro), Țările de Jos (14,4 miliarde de euro) și Polonia (10,7 miliarde de euro) au încasat, de asemenea, peste 10 miliarde de euro din venituri din impozitul pe proprietate în 2023.

Potrivit Business Forum, în 2023, România a colectat din impozitarea proprietății, 1,8 miliarde euro au fost colectate în 2023 din impozitele pe proprietate (inclusiv clădiri și terenuri).

În 10 țări ale UE, veniturile din impozitul pe proprietate sunt sub 1 miliard de euro, Estonia având cea mai mică valoare, de 110 milioane de euro.

Impozitarea proprietății în România

În România, cotele de impozitare pentru impozitul pe clădiri sunt stabilite la nivel local dar în cadrul unei plaje stabilite de Guvern. Pentru proprietățile rezidențiale se aplică o plajă mai mică decât pentru proprietățile nerezidențiale, dar administrațiile locale pot aplica cote diferențiate în cadrul plajelor pentru proprietățile deținute de persoane fizice în comparație cu cele deținute de persoane.

Una dintre cele mai importante schimbări privește impozitele locale, în special cele pe clădiri. Valoarea impozabilă a locuințelor va crește semnificativ, deoarece baza de calcul va fi actualizată cu valori mai ridicate per metru pătrat.

O altă noutate constă în aceea că, la nivel local, consiliile locale nu vor mai putea reduce cotele de impozitare sub nivelurile stabilite în 2025. Acest lucru înseamnă că multe persoane fizice vor plăti impozite mai mari pentru apartamente, case și alte tipuri de imobile, iar firmele care dețin spații comerciale sau industriale vor resimți și ele o creștere a impozitelor pe clădiri.

Concret, începând cu 1 ianuarie 2026, românii vor plăti impozite mai mari pe proprietate, chiar și cu 80% față de valoarea actuală.

Cu toate acestea, taxele pe proprietate în România vor fi sub nivelul mediu al Uniunii Europene, potrivit economiștilor. Oricât ar fi de nepopulistă măsura, aceasta era necesară, nu doar pentru îndeplinirea cerințelor pentru finanțarea PNRR dar și pentru actualizarea nivelului taxelor și impozitelor în țară, la nivelul actual.

Din cauza faptul că, ani de-a rândul, aceste impozite nu au fost majorate decât nesemnificativ, pe motive electorale, în prezent românii resimt violent această creștere de 80%. Însă aceasta nu ar fi fost atât de dură dacă guvernele anterioare își asumau aceste creșteri de taxe și impozite la momentul în care acestea ar fi trebuit crescute.

De ce sistemul de impozitare a proprietății în România este inechitabil

Faptul că sistemul de impozitare a proprietății în România este inechitabil, a fost susținut de Ministerul de Finanțe cu doi ani în urmă, în urma unui raport elaborat de Banca Mondială în 2022. Potrivit acestuia, taxarea proprietății în funcție de suprafață nu este echitabilă.

„Impozitele pe clădirile rezidențiale și toate impozitele pe terenuri se axează pe un sistem bazat pe suprafață pentru calcularea bazei de impozitare. Deși se efectuează o serie de ajustări pentru a încerca să reflecte mai fidel valoarea proprietății, acestea nu fac acest lucru decât brut.

De exemplu, FMI (2022b) subliniază că, în București, coeficienții de ajustare a locației au ca rezultat faptul că diferența procentuală dintre suprafețele cu cea mai mare și cea mai mică valoare este de doar 13%, în timp ce este de așteptat ca prețurile reale ale proprietăților să varieze mult mai semnificativ.

Acest lucru duce la un sistem inechitabil, deoarece, chiar și după ajustări, impozitul bazat pe suprafață oferă o aproximare slabă a capacității de plată a unui contribuabil.

Cum ar trebui aplicat impozitul pentru a fi echitabil

De exemplu, două apartamente de aceeași mărime pot avea valori de piață semnificativ diferite (de exemplu, un apartament la ultimul etaj cu vedere față de un apartament la ultimul etaj din aceeași clădire), dar diferența de valoare (și de randament) nu va fi reflectată în actuala concepție ajustată în funcție de suprafață.

În schimb, cea mai bună practică este, atunci când este fezabil, adoptarea unei abordări bazate pe valoarea de piață (Banca Mondială, 2020; FMI, 2022b). Pe lângă echitatea mai mare care rezultă dintr-o reprezentare mai precisă a capacității de plată, un sistem bazat pe valoarea de piață va fi, de asemenea, mai eficient decât un sistem bazat pe suprafață, deoarece va încuraja utilizarea optimă a proprietății.

În schimb, un impozit bazat pe suprafață poate determina unele gospodării să facă alegeri suboptime în materie de locuințe – cum ar fi să locuiască într-un apartament mai mic decât ar fi optim pentru a minimiza impozitul”, se arată în raportul Ministerului de Finanțe, din 2023.

Cu toate că impozitarea în funcție de valoarea de piață este recomandată de mai mulți ani de zile, nici noile reglementări în materie de impozitare a proprietății nu țin cont de aceasta. Cu alte cuvinte, nu s-a găsit încă o modalitate prin care să fie eliminată această inechitate.

Guvernul a mărit taxele în prezent prin creșterea valorii la care se aplică cota de impozitare, adică a crescut prețul suprafeței impozitate. Dar prețul suprafeței este diferit de valoarea de piață, ceea ce duce la păstrarea inechității sistemului de impozitare în România.

Surse: Euronews, Ministerul Finanțelor, Businessforum