Liberalizarea prețurilor la energie a generat un șoc pe piața de consum. În fapt, deși liberalizarea a însemnat doar posibilitatea unor speculanți să face ce vor cu prețul final, șocul a fost doar rezultatul unor speculații care au împins tarifele la extrem.
Presiune socială generată de impactul pe care l-a avut explozia prețurilor la energie a determinat guvernul să plafoneze tarifele. Nu înseamnă că vânzătorii au livrat mai ieftin decât doreau, ci că bugetul de stat le-a achitat diferența față de cât am plătit noi, persoane fizice și juridice.
Așadar, speculanții de pe piața energiei nu au pierdut nimic, ci tot noi, indirect, prin efortul bugetar.
Guvernul, prin Ministerul Energiei, a dat spre finalul anului vești bune pentru români. Stocurile de gaze sunt la maxim, energia electrică produsă este mult peste necesarul intern, fapt pentru care ne permitem să și exportăm. Cu alte cuvinte stăm foarte bine.
Mai mult decât atât, pentru că am atins capacitatea de stocare, s-a vorbit și despre cum să nu mai fie descurajați prosumatorii să mai livreze în rețea. Încă puțin și dăm pe dinafară…
S-a văzut asta și pe bursele de profil.
Prețul energiei electrice pe piața spot a bursei de la București a fost în decembrie 2023 mai mic cu 67% decât în aceeași perioadă a anului precedent, arată un raport al operatorului bursier OPCOM
Spre exemplu, prețul mediu al energiei pe Piața pentru Ziua Următoare (piața spot) a bursei locale OPCOM a fost în decembrie de 402 lei pe MWh, în scădere de la 1.219 lei pe MWh în decembrie 2022.
Acesta este prețul materiei prime. Pentru consumatorii finali se adaugă tarife de transport și distribuție, de injectare și extracție din rețea, precum și de furnizare, care diferă de la o companie la alta.
Pe cale de consecință, dacă prețul final este același, firesc este să te întrebi dacă toate celelalte costuri au crescut atât de mult, încât să anuleze scăderea de preț a materiei prime.
Evident, nu au existat asemenea creșteri, de unde și întrebarea firească: de ce guvernul nu renunță la plafonare? Atenție, plafonarea în realitate nu înseamnă tarife mai mici în condiții de preț majorat excesiv! Când prețul scade în realitate, plafonarea permite vânzarea la prețul maxim permis de plafon. Dacă prețurile ar crește din nou, guvernul ar putea să intervină iar.
Explicația halucinantă a Ministerului Energiei în privința ”amânării” renunțării la plafonare
Sebastian Burduja, ministrul Energiei: „Ne-am manifestat public dorința de a păstra schema așa cum este pentru că a adus două beneficii. Pentru consumatori – oameni de rând și companiile din România – această schemă a însemnat stabilitate și predictibilitate în modul în care îți construiești un plan de afaceri sau modul în care îți faci bugetul familiei.
Al doilea mare beneficiu este că a asigurat o stabilitate pentru piața de energie. Un furnizor, în momentul în care noi am începe să ne jucăm cu schema asta și să umblăm la praguri, ar trebui să-și actualizeze toate sistemele informatice, toate sistemele de contabilitate. Lucrul acesta durează câteva luni și, dacă se face în grabă, cum s-a mai întâmplat din păcate, duce la erori, duce la facturi greșite, cu multe zerouri, știri, și nu ne dorim acest lucru.
Oricum furnizorii sunt sub o presiune, pentru că banii de la bugetul de stat au venit destul de greu. Să le mai pui și costuri cu diverse ajustări din când în când ale schemei nu e o idee tocmai bună.
Ne dorim menținerea schemei cât ne este permis de la nivel european, martie 2025 conform legislației actuale, să să putem trece și iarna următoare, după care, sigur, vom vedea în funcție de condițiile de piață cum putem etapiza ieșirea din schema de compensare/plafonare, cum putem să-i protejăm în continuare pe cei vulnerabili, astfel încât impactul să fie cât mai mic.”
Pentru a înțelege cât mai bine o astfel de declarație, ea trebuie citită cu mare atenție. Ministrul Energiei ne spune că predictibilitatea e importantă pentru populație. Este, într-adevăr, dar în cazul de față este cam așa: ”știu că plătesc mai mult decât face, dar măcar știu sigur că nu se modifică.” Vi se pare convenabil/acceptabil?
A doua afirmație halucinantă este: ”Un furnizor, în momentul în care noi am începe să ne jucăm cu schema asta și să umblăm la praguri, ar trebui să-și actualizeze toate sistemele informatice, toate sistemele de contabilitate.”
Foarte bine, să le actualizeze, dacă situația din piață s-a schimbat. Nu este treaba consumatorului ce modificări trebuie să își opereze în sistem un furnizor, așa cum nu a fost treaba consumatorului ca furnizorul să își împartă profitul cu el.
Deci, principala preocupare a guvernului nu este ca populația să plătească un preț mai mic, în funcție realitatea actuală e pieței, ci ”să nu bulverseze sistemele de facturare ale furnizorilor.”
Ca și în cazul speculei făcută pe piața carburanților, la energie s-a întâmplat cam același lucru. ”Temerile” privind conflictul din Ucraina au fost acoperirile perfecte pentru a împinge situația până la limita în care ar fi declanșat o explozie socială. Realitatea este însă ușor de văzut în raportările creșterilor de profit ale companiilor din aceste domenii. Deci, având costuri de producție și transport sensibil egale, au vândut mai scump în piață produsul finit. Acum, când ”materia primă” în energie a scăzut cu 67%, populația plătește același preț, iar guvernul dă tot de la populație, din bugetul de stat, diferența… să nu cumva să bulverseze contabilitatea operatorilor in domeniu.
Nu este nicio îndoială că aceste calcule sunt complexe, că întotdeauna cei interesați vot argumenta cu particularitățile pe care nu le cunoaștem dar sunt extrem de importante în astfel de decizii. Realitatea este că niciodată nu se întâmplă și în sens invers, în beneficiul consumatorului.
Acesta plătește diferențele speculative atât în factură cât și din banii publici cheltuiți ca diferență până la ”prețul real”, bani cu care din bugetul de stat s-ar fi putut face multe alte cheltuieli utile pentru populație. Rețineți: Schema de plafonare a preţului la energie ne-a costat anul trecut 15 miliarde de lei, adică 3 miliarde de euro din bugetul de stat. Vi se pare puțin?