Scăderea deficitului bugetar este mai mult decât o dorință politică înainte de alegeri, fiind mai degrabă o țintă de atins pentru actualul guvern, în cazul în care nu vrea să rateze finanțările europene. Și cum fără aceste finanțări suntem în colaps, coaliția guvernamentală se vede nevoită să ia urgent măsuri fiscale pe care mulți le doream, dar puțini mai credeau că ar fi posibile.
Pe lângă reducerile de cheltuieli bugetare, absolut necesare, este nevoie și de alte măsuri fiscale care să reducă în mod real deficitul bugetar. Și cum impozitarea este singura metodă pe care o au la dispoziție, guvernanții au pregătit un pachet fiscal care să genereze atragerea la buget a unor sume care se ”volatilizau” din economia românească, grație unor mecanisme de externalizare a profitului, girate tot de clasa politică din ultimii 30 de ani.
Când vine vorba despre multinaționale, mulți spun că sunt o mană cerească pentru economia românească, dar că felul în care sunt tratate fiscal este în dezavantajul investitorilor autohtoni.
Dacă România nu era un paradis fiscal, nu veneau. Forța de muncă ieftină, mai corect spus prost plătită, ar fi doar un argument pentru care au ales România. Un altul, mult mai profitabil, este acela că taxele plătite în țara noastră sunt cele pe muncă, nu și pe profit, acesta fiind externalizat către companiile mamă. Și să nu credeți că ar fi ilegal, atât timp cât legislația noastră a permis acest sistem.
Problema a fost că nu impozitarea profitului era soluția, profitul putând fi ușor de ascuns în investiții sau cheltuieli mai mult sau mai puțin fictive, soluția eficientă fiind impozitarea pe cifra de afaceri, așa încât aceste companii să nu se poată sustrage de la plată.
Guvernul României va prezenta în fața Comisiei Europene un pachet de măsuri fiscale, poate cea mai interesantă dintre acestea fiind impozitarea profitului multinaționalelor
Impozitarea multinaționalelor pe cifra de afaceri este prevăzută în noul plan dacă impozitul pe profit este mai mic de 1% din cifra de afaceri.
Nu toate măsurile vizează multinaționalele, altele fiind axate pe ceea ce guvernanți numesc ”taxarea luxului”.
Concret, în lista măsurilor se regăsesc:
-impozit de 16% pe profit, dar nu mai puțin de 1% din CA pentru comaniile cu o cifră de afaceri mai mare de 50 de milioane de euro
-eliminarea scutirii de la plata CASS pentru Construcții, Agricultură și Industria alimentară. Se menține plafonul de 10.000 de lei pentru restul facilităților – impozit pe venit și pilonul doi de pensii
-eliminarea scutirii de impozit pe venit în sectorul IT pentru salariile care depășesc 10.000 de lei brut
-la microîntreprinderi până în 300.000 lei se va plăti impozit de 1%, peste 300.000 lei și până în plafonul de 2.5 milioane de lei se va plăti 3% pe cifra de afaceri;
-mașinile de lux de peste 75.000 de euro vor fi impozitate cu o taxă 0,3% din suma care depășește valoarea de 75.000 de lei
-taxă de 0.3% pentru proprietățile de peste 500.000 de euro cu excepții: casele cumpărate pe credit.
Sunt și câteva mențineri ale unor măsuri care inițial erau vizate de suprataxare:
-se menține impozitul pe dividende la 8%.
-la PFA pentru CASS se păstrează plafoanele de 6, 12, 24 de salarii, însă depășirea se plătește la venitul real. Plafoanele la CAS se mențin la valorile actuale.
