Dacă sunt indicii că ceva rău urmează în economie, atunci ele vin cu certitudine de la BNR, mai precis de la măsurile adoptate de Banca Națională. Impredictibilitatea economică, facturile la utilități, scumpirile la carburanți și implicit la toate produsele și serviciile sunt deja evidente, așa că BNR și-a ajustat politica monetară în raport cu toate acestea.
BNR: „Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României, întrunit în şedinţa de astăzi, 9 februarie 2022, a hotărât următoarele:
- majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,5% pe an, de la 2% pe an, începând cu data de 10 februarie 2022;
- majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 3,5% pe an, de la 3% pe an şi creşterea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 1,5%, de la 1% pe an, începând cu data de 10 februarie 2022;
- păstrarea controlului ferm asupra lichidităţii de pe piaţa monetară;
- menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit”, anunţă BNR.
Rata anuală a inflaţiei a crescut la 8,19% în decembrie 2021, de la 7,80% în noiembrie, urcând şi mai mult deasupra limitei superioare a intervalului ţintei, în principal ca efect al continuării scumpirii produselor energetice.
Pe ansamblul anului 2021, rata anuală a inflaţiei s-a mărit, astfel, cu 6,13 puncte procentuale (de la 2,06% în decembrie 2020). O proporţie de 80% din creştere a venit însă din majorarea preţurilor la gaze naturale, energie electrică şi combustibili, iar jumătate din aportul de doar 15% adus de inflaţia de bază a aparţinut alimentelor procesate, rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat avansând la 4,7% în decembrie 2021, de la 3,3% în decembrie 2020.
Prin urmare, creşterea ratei anuale a inflaţiei a fost determinată aproape integral de şocurile globale pe partea ofertei, ce au antrenat o ascensiune puternică a inflaţiei pe plan mondial în 2021, inclusiv în numeroase state europene. Pe plan intern, efectele acestora au fost potenţate de liberalizarea pieţei energiei electrice pentru consumatorii casnici.
În trimestrul IV 2021, rata anuală a inflaţiei a înregistrat o nouă creştere (de la 6,29% în septembrie), mai modestă totuşi decât în intervalul anterior, în condiţiile plafonării şi compensării preţurilor la energie pentru populaţie, începând cu luna noiembrie.
Ascensiunea a fost antrenată, şi de această dată, în principal de componente exogene ale IPC, mai cu seamă de majorările consemnate de preţurile gazelor naturale şi energiei electrice, precum şi de preţul combustibililor – preponderent pe seama categoriei non-benzină şi motorină –, cărora li s-au alăturat influenţe mai modeste venite de pe segmentul LFO şi de pe cel al preţurilor administrate.
