În ultimele zile ale vechii componențe a Camerei Deputaților, una dintre marile dorințe ale PSD a trecut la vot – legea care îî scapă pe evazioniști de condamnare, dacă achită prejudiciul.
Legea nu este însă unică în lume și are o parte bună: recuperarea prejudiciului. În societatea românescă au existat permanent dezbateri pe tema recupărări prejuduciului din infracțiunile economice, dat fiind faptul că doar o mică parte ajunge înapoi la stat.
Așadar, care este interesul major al statului: să trimită în închisoare pe cineva care a comis infracțiunea de evaziune fiscală sau să recupereze prejudiciul? Adevărul a fost și va fi întotdeauna pe la mijloc. Cumva, legislația poate fi adaptată, astfel încât să se obțină și recuperarea, dar să existe și o sancțiune. Nu degeaba s-a tot vehiculat ”confiscarea extinsă a averilor”. S-a bătut pasul pe loc în ultimii ani, toacmai pentru că în rândul legiuitorilor exista interes ca legislația să nu fie adaptată.
A apărut însă această lege, care a fost insistent promovată de PSD și este contestată vehement acum de USR, aceștia din urmă susținând că este una dintre legile care afectează grav justiția. Cu toate acestea, legea nu este atât de blândă pe cât pare la prima vedere, existând anumite condiții în care evazioniștii pot scăpa de închisoare. Vorbim aici depre un prejudiciu relativ mic, care se achită până la finalizarea unui proces, alături un procent de 20% din baza de calcul, plus penalități.
Marți, proiectul de lege a fost adoptat de Cameră cu 195 de voturi „pentru”, 72 „împotrivă” şi 19 abţineri. Principalele prevederi:
Motivare: ”Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea art. 10 din Legea 241/2005, în sensul instituirii unor măsuri care au ca scop facilitarea recuperării prejudiciului produs prin săvârşirea infracţiunilor, precum şi evitarea efectuării de cheltuieli cu detenţia condamnatului.”
La art. 8, alin. (1) şi (2) se modifică şi vor avea următorul cuprins: „Art.8. – (1) Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi, sau cu amendă, stabilirea cu rea-credinţă de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuţiilor, având ca rezultat obţinerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat, ori compensări datorate bugetului general consolidat”, potrivit raportului favorabil cu amendamente admise al Comisiei juridice a Camerei Deputaţilor.
„(2) Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi, sau cu amendă asocierea în vederea săvârşirii faptei prevăzute la alin (1)”.
Constituie infracţiuni de evaziune fiscală şi se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 8 ani şi interzicerea unor drepturi, sau cu amenda, următoarele fapte săvârşite în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale:
„a) ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile;
b) omisiunea, în tot sau în parte, a evidenţierii, în actele contabile sau în alte documente legale, a operaţiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate;
c) evidenţierea în actele contabile sau în alte documente legale a cheltuielilor care nu au la bază operaţiuni reale sau evidenţierea altor operaţiuni fictive;
d) alterarea, distrugerea sau ascunderea de acte contabile, memorii ale aparatelor de taxat ori de marcat electronice fiscale sau alte mijloace de stocare a datelor;
e) executarea de evidenţe contabile duble, folosind înscrisuri sau alte mijloace de stocare a datelor;
f) sustragerea de la efectuarea verificărilor financiare, fiscale sau vamale, prin nedeclararea, declararea fictivă sau declararea inexactă cu privire la sediile principale sau secundare ale persoanelor verificate;
g)substituirea, degradarea sau înstrăinarea de către debitor ori de către terţe persoane a bunurilor sechestrate în conformitate cu prevederile Codului de procedură fiscală şi ale Codului de procedură penală”, potrivit raportului Comisiei juridice.
Totodată, la art. 10, alin. (1) se modifică şi va avea următorul cuprins: „(1) În cazul săvârşirii unei infracţiuni de evaziune fiscală prevăzute la art. 8 şi 9, dacă în cursul urmăririi penale sau al judecăţii, prejudiciul cauzat este acoperit integral, iar valoarea acestuia nu depăşeşte 100.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, se poate aplica pedeapsa cu amendă. Dacă prejudiciul cauzat şi recuperat în aceleaşi condiţii este de până la 50.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, se aplică pedeapsa cu amenda”, conform sursei citate.
Au mai fost introduce două noi alineate la articolul 10 care arată că „în cazul săvârşirii uneia dintre infracţiunile prevăzute la art. 8 şi 9, dacă în cursul urmăririi penale sau în cursul judecăţii până la pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti definitive, prejudiciul produs prin comiterea faptei, majorat cu 20% din baza de calcul, la care se adaugă dobânzile şi penalităţile este acoperit integral, fapta nu se mai pedepseşte, făcându-se aplicarea dispoziţiilor art. 16 alin. (1) lit. h) din Legea nr.135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările şi completările ulterioare”.
Alianța USR-PLUS a anunțat că va contesta la CCR această lege, care a mai fost contestată o dată, când a fost retrimisă în Parlament.
