De fiecare dată când revii pe Aeroportul Henri Coandă din Otopeni și te „trece”, experiența la grupurile sanitare devine memorabilă. Din păcate, nu în sensul bun.
Te izbește un miros greu de descris, cu care nu prea te întâlnești prin alte aeroporturi. Mă întreb sincer: cei care au condus și conduc țara de 35 de ani și cei care administrează aeroportul chiar nu simt? Au senzorii olfactivi defecți? Sau au, probabil, toalete de privilegiați?
Cert este că, de fiecare dată când ajung acolo, îmi forțez vezica la maximum doar ca să evit contactul cu „civilizația” sanitară de la Otopeni.
Iar modul în care se modernizează aeroportul este, la rândul lui, penibil. De la gresia aleasă neinspirat, în culori obositoare, până la plafonul negru coborât, totul pare făcut fără gust și fără logică. Vorba unui amic: dacă ajunge George Mureșan pe aici, trebuie să facă mersul piticului ca să încapă.
Faceți cunoștință cu cei care conduc Compania Națională Aeroporturi București!
Adunarea Generală a Acționarilor: Bocșe Mihai Cristian, Voicu Ion Laurențiu și Fondul Proprietatea.
Consiliul de Administrație – administratori definitivi: Bachide Eduard, Bumbac Georgeta, Mihălțan Cosmin Florin, Bîrchi Ileana Mirela, Bunduc Constantin Gabriel și Diaconu Cătălin.
Conducerea Companiei Naționale Aeroporturi București: Mîndrescu Bogdan Stelian – director general, Rusu Mădălina Ruxandra – director financiar, Ursu Cosmin-Marcel – director general adjunct, Direcția Securitate, Miu Alin Mihai – director, Direcția Coordonare Operațiuni de Securitate Aeroportuară, Rădulescu Elena Carmen – director, Direcția Asistență Pasageri și Administrare Saloane, Chirică Cristian – director, Direcția Operațiuni Aerodrom AIBB AV, Stoica Ioan Tiberius – director, Direcția Tehnică, Alexe Cristian – director, Direcția Siguranță Aeroportuară, Dinu Maria-Mirela – director, Direcția Implementare Proiecte și Strategie, și Bondar Radu-Gabriel – director, Direcția Operațiuni Aerodrom AIHCB.
P.S. Nu am pus o imagine cu mizeria din WC, ca să nu vă stric pofta de mâncare, ci poza directorului general, care ar trebui să părăsească mai des biroul pentru a vedea ce „rahat” gestionează.
