Tot mai mulți români sunt vizați de o schemă de înșelăciune telefonică extrem de bine pusă la punct, în care escrocii se prezintă drept polițiști sau reprezentanți ai Băncii Naționale a României și încearcă să obțină acces la conturile bancare ale victimelor. Fenomenul a ajuns și în Prahova, unde o femeie a relatat pentru Observatorul Prahovean experiența prin care a trecut în ultimele zile.
Din articol
Prahoveanca spune că a fost contactată telefonic de un bărbat care s-a prezentat drept polițist în cadrul Serviciului Criminalistic București și care a încercat să o convingă că identitatea sa ar fi fost folosită pentru contractarea unui credit bancar.
„Mi-a spus că cineva a făcut o împuternicire pe numele meu pentru a lua un împrumut la CEC București și că persoana respectivă este căutată pentru furt de identitate. Încerca să insinueze că aș avea legături cu acel individ”, a povestit femeia.
Pentru a părea credibil, presupusul polițist i-a trimis pe e-mail mai multe documente care imitau acte oficiale. Printre acestea se aflau o presupusă legitimație de poliție, o citație și un așa-zis acord de confidențialitate.
„Mi-a trimis tot felul de documente pe mail. Au și adresa mea de e-mail, nu știu de unde. Mi-a trimis o așa-zisă legitimație, un acord de confidențialitate și o citație”, a relatat aceasta.
Amenințări cu percheziția și întrebări despre banii din casă
Pe măsură ce discuția avansa, tonul apelului a devenit tot mai agresiv. Femeia spune că a fost întrebată dacă deține bani în locuință și a fost avertizată că o eventuală minciună ar putea atrage consecințe.
„Am fost întrebată dacă dețin bani în casă, pe lângă cei din conturi, și amenințată să nu mint, pentru că altfel vor veni să îmi facă percheziție”, a declarat aceasta.
Mai mult, presupusul polițist a insistat să nu discute cu nimeni despre situație și a anunțat-o că va fi contactată de un reprezentant al Băncii Naționale a României pentru continuarea procedurilor.
La scurt timp, femeia a primit un nou apel, de această dată de la o persoană care s-a prezentat drept angajată a BNR.
„A început să îmi spună tot felul de detalii personale și bancare pe care doar eu le știam. La fel ca falsul polițist, și aceasta mi-a trimis pe e-mail documente care se voiau oficiale și un acord de confidențialitate”, a explicat prahoveanca.
După încheierea convorbirii, aceasta a fost contactată din nou de primul apelant, care i-a transmis că urmează să primească o citație și să se prezinte la poliție pentru audieri.
Numerele de telefon folosite de escrocii care au sunat-o pe femeia din Prahova sunt: 0722 128 529, 0773 712 469, 0728 442 183.
Ce sperie cel mai tare
Deși nu a căzut în capcană și nu a furnizat informații suplimentare, femeia spune că a fost șocată de volumul de date pe care escrocii îl dețineau deja despre ea.
„Nu am picat în capcana lor, dar este înfiorător faptul că știau foarte multe date despre mine. Știau câte conturi bancare am deschise, la ce bănci, numele complet, data nașterii, numărul de telefon și adresa de e-mail. Astăzi voi merge să reclam întreaga situație la poliție”, a precizat aceasta.
Avertismentul DNSC și al Poliției
Situația descrisă de prahoveancă coincide aproape perfect cu un scenariu de fraudă despre care au avertizat recent Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC).
Potrivit specialiștilor, atacatorii contactează victimele pretinzând că sunt polițiști și susțin că persoane necunoscute încearcă să contracteze credite în numele lor. Pentru a câștiga încrederea celor vizați, folosesc date personale reale și trimit prin WhatsApp sau e-mail documente falsificate, precum legitimații de poliție, citații sau alte înscrisuri cu aspect oficial.
Victimele sunt supuse unei presiuni psihologice intense. Li se spune că sunt implicate într-o anchetă penală, că urmează să aibă loc percheziții și că trebuie să păstreze confidențialitatea asupra întregii situații.
În etapa următoare, apelul este transferat către o altă persoană care pretinde că reprezintă o bancă sau chiar Banca Națională a României. Sub pretextul protejării economiilor și al blocării unor credite frauduloase, victima este convinsă să acceseze aplicațiile bancare, să contracteze credite sau să transfere bani în conturi controlate de infractori.
În unele cazuri, sumele sunt direcționate către ATM-uri de criptomonede sau către alte sisteme prezentate în mod fals drept „securizate”.
Cazul relatat de prahoveancă vine în contextul în care autoritățile avertizează că astfel de tentative de fraudă sunt tot mai frecvente și mai sofisticate.
Poliția Prahova: „Vigilența în mediul online poate preveni fraudele informatice”
În contextul creșterii numărului de infracțiuni informatice și al diversificării metodelor folosite de escroci, Inspectoratul Județean de Poliție Prahova atrage atenția cetățenilor să manifeste prudență sporită atunci când sunt contactați telefonic sau online de persoane necunoscute.
Potrivit polițiștilor, cele mai frecvente metode utilizate de infractori includ fraudele prin intermediul aplicațiilor de mesagerie, site-urilor false, anunțurilor fictive de vânzare, apelurilor telefonice prin care sunt solicitate date bancare, precum și accesarea unor link-uri transmise prin SMS sau e-mail.
Reprezentanții IPJ Prahova avertizează că tentativele de fraudă în care persoane necunoscute pretind că sunt reprezentanți ai unor bănci, instituții publice sau companii de curierat sunt tot mai des întâlnite și urmăresc obținerea de informații confidențiale sau determinarea victimelor să efectueze transferuri de bani.
Pentru a evita astfel de situații, polițiștii recomandă:
- să nu furnizați date bancare, coduri PIN, parole sau coduri de autentificare primite prin SMS;
- să verificați cu atenție autenticitatea site-urilor pe care efectuați plăți online;
- să evitați accesarea link-urilor primite din surse necunoscute;
- să nu instalați aplicații la solicitarea unor persoane care pretind că reprezintă bănci, firme de investiții sau instituții publice;
- să nu transmiteți copii ale actelor de identitate către persoane necunoscute;
- să manifestați prudență față de ofertele care promit câștiguri rapide, investiții garantate sau premii consistente;
- să verificați identitatea persoanelor implicate în tranzacțiile online și să evitați continuarea discuțiilor în afara platformelor oficiale.
Polițiștii precizează că, în situația în care o persoană consideră că a devenit victima unei înșelăciuni informatice, trebuie să întrerupă imediat orice comunicare cu presupusul infractor, să contacteze banca pentru blocarea eventualelor tranzacții suspecte, să schimbe parolele conturilor compromise și să sesizeze de urgență cea mai apropiată unitate de poliție.
Ce trebuie să știți
DNSC și Poliția Română atrag atenția că nicio instituție a statului și nicio bancă nu solicită telefonic date bancare, parole, coduri de autentificare sau transferuri de bani pentru „protejarea fondurilor”.
Specialiștii recomandă ca orice astfel de apel să fie întrerupt imediat, iar informațiile să fie verificate direct la instituția în numele căreia pretinde că sună apelantul.
De asemenea, cetățenii nu trebuie să ofere informații personale sau bancare și nu trebuie să urmeze instrucțiuni primite telefonic privind accesarea conturilor, contractarea de credite sau transferul unor sume de bani.
Persoanele care au furnizat deja date bancare sau au efectuat transferuri la solicitarea unor astfel de apelanți sunt sfătuite să contacteze de urgență banca și să depună o plângere la Poliție.
Incidentele de acest tip pot fi raportate și la numărul 1911 sau pe platforma DNSC destinată raportării incidentelor de securitate cibernetică.
Schema funcționează tocmai pentru că infractorii folosesc informații reale despre victime și creează o stare de panică. Specialiștii avertizează însă că orice apel în care vi se cere să păstrați secretul, să vă mutați banii sau să efectuați operațiuni bancare urgente trebuie tratat ca un semnal de alarmă.
