România nu are încă o dată fermă pentru trecerea la moneda euro, dar oficialii Băncii Naționale cer accelerarea pregătirilor. Prim-viceguvernatorul BNR, Leonardo Badea, a explicat, într-un editorial publicat în presa germană, de ce aderarea la zona euro ar aduce mai multe beneficii decât costuri pentru economia românească, în contextul în care procesul de consolidare fiscală este considerat cel mai dificil de după criza financiară globală.
Din articol
Când trece România la euro? Ce spune oficial Banca Națională
România nu are, deocamdată, un termen oficial pentru adoptarea monedei euro. În schimb, prim-viceguvernatorul Băncii Naționale a României, Leonardo Badea, a publicat recent un editorial în presa germană prin care argumentează că țara ar trebui să-și accelereze pregătirile pentru intrarea în zona euro, susținând că beneficiile depășesc costul renunțării la o politică monetară independentă.
Trei argumente pentru accelerarea aderării
Potrivit oficialului BNR, primul motiv ține de procesul de consolidare bugetară pe care România îl traversează acum, descris drept cel mai dificil de după criza financiară globală. În opinia sa, măsurile de reducere a dezechilibrelor fiscale reprezintă o investiție în credibilitatea economică a țării, iar scăderea riscurilor asociate economiei românești ar putea duce, în timp, la costuri mai mici de finanțare, atât pentru companii, cât și pentru populație.
Al doilea argument vizează gradul ridicat de integrare a economiei românești în piața europeană: aproximativ 72% din comerțul exterior al țării se desfășoară cu state membre UE, iar fluxurile de capital și condițiile de finanțare sunt deja puternic influențate de evoluțiile din zona euro. În acest context, Badea consideră că o politică monetară complet independentă are, oricum, o marjă de manevră limitată pentru o economie deschisă precum a României.
Al treilea argument ține de modelul de dezvoltare pe termen lung. Adoptarea euro ar contribui, susține oficialul, la o integrare mai profundă a economiei românești în lanțurile valorice europene și ar facilita atragerea investițiilor necesare pentru infrastructură, inovare și capital uman.
Avertismentul privind „capcana venitului mediu”
Badea a atras atenția asupra riscului ca România să rămână blocată în așa-numita „capcană a venitului mediu” — situația în care o economie emergentă își pierde ritmul de convergență și nu mai reușește să ajungă din urmă economiile dezvoltate.
Depășirea acestui prag, spune el, necesită investiții susținute și acces constant la capital internațional în condiții competitive. Totodată, oficialul BNR avertizează că deficitele bugetare și de cont curent ridicate cresc primele de risc ale țării și o fac mai vulnerabilă la schimbările de sentiment ale investitorilor.
În opinia sa, adoptarea euro ar consolida credibilitatea economică a României, ar elimina riscul valutar și ar aprofunda integrarea financiară, contribuind pe termen lung la condiții de finanțare mai bune. Participarea la Uniunea Bancară Europeană ar reprezenta, susține el, un avantaj suplimentar pentru sectorul bancar românesc.
Cum stau vecinii din regiune
Badea compară situația României cu cea a altor state din Europa Centrală și de Est. Polonia și Cehia, spune el, au reușit să-și păstreze monedele naționale datorită unor fundamente economice și instituționale solide, în timp ce exemplul Ungariei arată că o monedă proprie nu oferă, automat, protecție în fața dezechilibrelor economice și politice.
În schimb, Croația și Bulgaria au ales calea aderării la zona euro — Bulgaria a adoptat moneda unică începând cu ianuarie 2026 —, exemple pe care oficialul BNR le consideră relevante pentru modul în care reformele și disciplina macroeconomică pot crește încrederea investitorilor.
O miză economică, dar și geopolitică
Dincolo de argumentele strict economice, Badea susține că adoptarea euro are și o componentă strategică: într-un context regional marcat de incertitudini de securitate, intrarea României în zona euro ar întări caracterul ireversibil al apartenenței țării la proiectul european.
Concluzia oficialului BNR este că reformele necesare pentru trecerea la euro coincid, în mare măsură, cu reformele de care România are nevoie pentru propria dezvoltare economică pe termen lung — indiferent de momentul exact în care va avea loc aderarea la moneda unică.
