Mihai Copăceanu, psiholog, doctor în medicină, specializat în adicții, vorbește, într-o nouă postare despre ceea ce înseamnă pericolele de la festivalul Beach, Please,cel mai mare festival de muzică urbană din Europa,unde sunt așteptați să participe undeva la 150.000 de tineri. Reputatul psiholog oferă șapte explicații științifice pe următoarea temă: „dacă fiul meu merge la festivalul Beach, Please, va fi influențat de muzică și va consuma droguri? Răspunsul scurt: DA, există o influență”.
Unul dintre cei mai cunoscuți psihologi din România explică faptul că, din punctul lui de vedere, „prin expunere repetată, adolescenții pot ajunge să creadă că ceea ce este portretizat în muzică reflectă realitatea și că drogurile sunt asociate cu succesul, bogăția, activitatea sexuală și socializarea”
„O meta-analiză din 2018, realizată de opt cercetători de la Universitatea din Florida, care a inclus 31 de studii și un total de 330.652 de participanți, a indicat că „muzica are un efect semnificativ asupra consumului de substanțe, atât formatul cât și genul muzical contribuind în mod semnificativ” (Chen et al., 2018).
Hai să le luăm pe rând.
Construcția identității și influența culturală
Muzica are o conexiune profundă cu adolescenții și influențează dezvoltarea identității – posibil chiar mai mult decât orice alt mediu de divertisment (Arnett, 1995). Majoritatea referințelor la consumul de substanțe din muzică leagă drogurile de rezultate pozitive și omit menționarea consecințelor negative, ceea ce contribuie la modelarea atitudinilor permisive (Primack et al., 2008). Iar aceasta reprezintă o influență.
În articolul anterior m-ai uitat cu atenție la cei 21 de artiști străini și cu o singură excepție majoritatea nu făceau prevenție (ar fi culmea, nu?), nu aveau un vers în care să recunoască cat de greșit a fost că au consumat sau că au făcut trafic de droguri. Atenție, nu vorbim de cazuri nefericite și izolate.
Vorbim de infractori care în repetate rânduri și-au recunoscut acuzațiile, au dat-o la pace cu judecătorii și și-au executat condamnările cu închisoare sau cu suspendarea. Nu vorbim doar de trafic de droguri cat și de jafuri, posesie de arme ilegale, crimă organizată.
Young Thug, cel mai elocvent caz deoarece abia luna trecută a început să susțină din nou concerte. Băiatului i s-a interzis prin hotărâre judecătorească interdicția de a face muzică legată de gangs.
Citește și: Psihologul Mihai Copăceanu despre pericolele de la Beach, Please
De ce au emis o asemenea hotărâre?
Tocmai pentru că era o influență directă a muzicii asupra maselor, prin milioanele de albume vândute, prin influența asupra altor artiști. Când l-au arestat în mai 2022, procurorii din Georgia au susținut că Young Thug, pe lângă faptul că era șeful casei de discuri YSL, era și unul dintre liderii unei bande criminale stradale cu același nume. Deși procurorii au recomandat inițial o condamnare de 45 de ani, inclusiv 25 în arest și 20 în probațiune, Thug a executat mai puțin de 3 ani, fiind eliberat în octombrie 2024.
Joi, 10 iulie, îl puteți vedea pe vestitul raper Young Thug la Costinești și să primiți au autograf.
Citește și: Psiholog: „21 de rapperi cântă la Beach, Please despre droguri”
Aspectele negative sunt extrem de rar prezentate
În aceeași analiză, cercetătorii au descoperit că doar 4 melodii conțineau mesaje explicite împotriva consumului de substanțe, iar niciuna nu prezenta refuzul consumului(Primack et al., 2008).
- Normalizarea consumului
Eu am arătat că toți cei 21 de invitați străini au versuri, au multe melodii despre droguri. Analizele de conținut (precum cel al cercetătorilor de la Universitatea din Pittsburg) indică faptul că rap-ul conține frecvent mesaje pozitive despre consumul de substanțe – circa 77% dintre piese în unele studii (Primack et al., 2008). Această expunere repetată poate contribui la normalizarea consumului în rândul adolescenților, determinând percepția acestuia ca fiind ceva acceptabil sau chiar aspirational (Slater & Henry, 2013).
Ce e rău să consumi, toți raperii au consumat, toții marii artiști, toate geniile și uite ce viață mișto au avut?
Percepția distorsionată a realității
Prin expunere repetată, adolescenții pot ajunge să creadă că ceea ce este portretizat în muzică reflectă realitatea și că drogurile sunt asociate cu succesul, bogăția, activitatea sexuală și socializarea (Martino et al., 2006). Un studiu recent a confirmat o legătură semnificativă între timpul petrecut ascultând hip-hop și probabilitatea crescută de consum de substanțe (Delarious & Stewart, 2024).
În plus, referințele la droguri în muzica rap au crescut semnificativ între anii 1980 și 1997 de la 11 % la 69 % . (Herd, 2005). Deseori activitățile criminale, tot într-o lumină pozitivă sunt percepute, ”băi, a făcut bani, mulți bani, nu contează prin ce metode”.
Reactivitatea la stimuli (cue reactivity)
Studiile confirmă faptul că tinerii consumatori de droguri și cei dependenți manifestă reacție fiziologică și creștere a poftei (craving) la expunere la imagini sau sunete cu droguri, iar referințele muzicale pot declanșa dorința de consum (Hardy, et al., 2017, Universitatea din Exeter). Deci muzica care conține astfel de stimuli (sunete, versuri, referințe) poate funcționa ca factor declanșator (Cue Reactivity Model, see Carter & Tiffany, 1999).
Treaba asta este atât de intuitivă dacă analizați dumneavoastră relația dintre alcoolul la români pe timpul petrecerilor, de la muzica din club, la muzica de la nuntă. Cum muzica încurajează abuzul de alcool nu doar prin versuri, ci prin reacția fiziologică, prin creșterea poftei de a consuma (”mă simt atât de bine, mai toarnă un pahar de rachiu”).
Memorie pozitivă selectivă (Euphoric recall)
Argument științific este faptul că persoanele dependente își amintesc în mod selectiv experiențele plăcute, iar retrăirea acestor amintiri în muzică întărește dorința de consum. Acestea uită sau minimizează efectele negative (cum ar fi problemele legale, stările de sevraj, suferința emoțională). Fenomenul este explicat de cue reactivity și de mecanisme clasice de condiționare.
Spre exemplu: un consumator de cocaină își amintește doar „energia și euforia” de atunci, nu și anxietatea, paranoia sau pierderile suferite.
Multe piese rap prin descrierea consumului de droguri într-o lumină pozitivă (plăcere, putere, bani, relaxare, apartenență la grup) folosesc versuri, ritm și imagini care pot declanșa retrăirea amintirilor pozitive ale consumului în cei de la festival.
Astfel, muzica poate acționa ca un declanșator emoțional (trigger) pentru euphoric recall.
Ce se întâmplă în creier?
Se reactivează circuitele dopaminergice (recompensă) și crește dorința de consum. Versurile sau sunetele asociate cu drogurile pot funcționa ca stimuli condiționați (cum ar fi în experimentul cu câinele lui Pavlov).
Deci este o combinație între: cue reactivity (reacție la stimuli externi legați de drog) și memoria afectivă (euphoric recall) → acestea împreună intensifică pofta de drog (craving).
Automedicație emoțională (Self-medication)
Argument științific: Consumul de droguri și muzica rap pot fi modalități paralele de coping pentru stres sau durere emoțională, un efect susținut de teoria stres-drog.
”Fraiere, am avut cea mai nașpa perioadă din viața mea, abia aștept să ajung la Beach, Please să o ard, să uit de tot, de viață, de fosta, să mă simt și eu relaxat, să am un vibe bun”
Conceptul original a fost formulat de Edward Khantzian în 1985, conform căruia persoanele folosesc droguri ca modalitate de a reduce afecțiunile emoționale dureroase, cum ar fi anxietatea, stresul sau depresia.
În acest context, muzica rap care validează sau promovează astfel de comportamente devine un alt factor de risc pentru tineri în căutare de alinare sau eliberare emoțională (Zuckerman, 2005).
În final, ce am mai constatat și este îngrijorător:
Menționarea în creștere în versurile rap a abuzului de medicamente prescrise, cum ar fi benzodiazepinele, opioidele sau codeina (Lil Wayne, Future etc.).
Nu este o coincidență faptul că a crescut consumul de medicamente inclusiv în, România mulți ani citind statisticele răsuflam răsunat că noi romanii aveam cel mai mic procent de consumatori de medicamente, astăzi trendul este în creștere.
P.S. INFLUENTA din titlu este total diferit de CAUZALITATE. Am tot repetat.
Unii tineri de la festival nu vor consuma droguri, insa vor consuma alcool, multi in exces,
iar altii nu vor consuma nici alcool, nici droguri…insa proportia lor devine tot mai mica in fiecare an.
Si încă ceva esential: Vor fi tineri care vor pleca de acasa cu gandul si cu intentia de a nu consuma, iar acolo, in mijlocul festivalului, sub influenta prietenilor, traind o stare de bine unica, le va fi foarte dificil sa spuna „NU”, indiferent de cat de mult au promis sau cate lectii le-am tinut”.
