Clonarea vocală este o tehnologie bazată pe inteligență artificială care generează o copie sintetică a vocii unei persoane și poate fi un asistent util pentru cei care și-au pierdut vocea din cauza unui accident sau a unei boli, însă ea poate fi folosită și pentru infracțiuni.
În ultimii ani, oamenii legii au prezentat nenumărate cazuri de escrocherii, cele mai multe prin metoda ”accidentul”, prin care mulți români au fost păcăliți de așa-zise rude aflate în situații critice.
De cele mai multe ori, victimele cădeau în plasă și din cauza vocii familiare pe care infractorii o aveau.
Escrocherii bazate pe clonarea vocii
Clonarea vocală există de ani de zile. În trecut, era necesar să descarci software special pentru a sintetiza sau clona o voce. Acum, există o gamă largă de servicii de clonare vocală – disponibile la liber pe internet. Utilizarea acestora nu necesită cunoștințe tehnice, iar tehnologia a devenit atât de avansată încât poate replica o voce cu o precizie uimitoare.
Potrivit analizei unei renumite companii de securitate informatică din România, combinată cu AI generativ precum ChatGPT, clonarea vocală a devenit o armă puternică în mâinile celor rău intenționați. Escrocii o exploatează pentru a imita convingător persoane, adesea păcălind victimele să divulge informații sensibile sau să transfere bani.
Cum acționează escrocheria cu clonarea vocii:
Escrocii obțin numerele de telefon ale familiei prin diferite metode (baze de date furate, doxxing, sau phishing). Obțin o mostră a vocii copilului de pe rețelele sociale sau un apel telefonic, creează o clonă convingătoare a vocii și sună părinții, pretinzând că sunt copilul aflat în pericol, cerând ajutor financiar imediat.
Există și cazuri în care escrocii folosesc înregistrări ale unui CEO din interviuri sau discursuri pentru a crea un clonaj vocal. Ei sună apoi pe cineva responsabil cu transferurile bancare din firmă, instruindu-i să trimită bani către un cont specific, susținând că este pentru o afacere urgentă.
În alte situații, infractorii apelează la identitatea unei bănci. Imaginează-ți următorul scenariu: primești un apel care pretinde că este de la banca ta. Vocea „robotică” se potrivește cu cea pe care ai auzit-o de multe ori în mesajele automate, cerându-ți să confirmi detaliile contului pentru a rezolva o „problemă de securitate.”
Această familiaritate face ca escrocheria să fie mai convingătoare, deoarece vocea seamănă cu ceea ce ai auzit în trecut, în interacțiuni legitime cu instituția. Cu toate acestea, apelul este menit să îți fure datele de acces.
Cum să recunoști escrocheria cu clonarea vocii:
- Presiune: Escrocii încearcă să inducă panică pentru a împiedica gândirea clară
- Solicitări de metode dubioase de plată: Cer plăți în numerar, carduri cadou sau criptomonede
- Inconsistențe în detalii: Povestea este incoerentă, discursul prea general sau repetitiv, lipsit de substanță
- Solicitări neobișnuite: Cereri bruște pentru sume mari de bani sau date sensibile
- Moment inoportun: Apelul poate veni la ore ciudate pentru a evita verificarea de către alți angajați
- Discrepanțe în ton sau vocabular: Escrocii pot greși în utilizarea jargonului sau termenilor specifici companiei
- Solicitări de informații sensibile: Băncile și instituțiile legitime rareori cer detalii despre cont sau parole prin telefon
- ID de apelant neconfirmat sau inexistent: Escrocii își ascund numărul
- ID de apelant falsificat: Apelantul falsifică informațiile transmise afișajului ID-ului tău pentru a se da drept banca ta
- Limbaj generic: Lipsesc detalii specifice despre contul tău
