Muzeul Petrolului din Ploiești este în pericol să piardă definitiv dreptul de a funcționa în clădirea unde își desfășoară în prezent activitatea. Am tras un prim semnal de alarmă săptămâna trecută când am făcut public faptul că OMV Petrom a pierdut procesul cu urmașii foștilor proprietari, proces prin care aceștia au câștigat dreptul de proprietate asupra unei părți din clădirea și curtea unde funcționează în prezent Muzeul Petrolului.
Pentru a vedea exact care este situația, am mers să aflăm exact de la reprezentanții muzeului la fața locului. Am reușit să stăm de vorbă cu Dragoș Grigorescu, manager general al Muzeului Județean de Științele Naturii Prahova, cu Alfred Roth, director al aceluiaș muzeu, și Alisa Angelescu, conservator al patrimoniului și angajat al muzeului din 1994.
Muzeul Petrolului Ploiești este o secție muzeală a Muzeului Județean de Științele Naturii Prahova și funcționează într-o clădire veche amplasată în centrul Ploieștiului, pe strada dr. Dumitru Bagdazar.
Muzeul cuprinde 9.924 de piese originale din care 700 utilaje și în rest documente, fotografii, cărți, machete, brevete originale, diplome de la mari personalități și multe altele.
„Să se mute, dar cum să se mute din centrul orașului? Știți cum sunt străinii? Înnebuniți după Muzeul Petrolului. Americanii au zis că seamănă mult cu Muzeul lor din Kilgore, Texas. Să-l muți la periferia orașului… Cum?”, și-a exprimat indignarea și durerea în fața neputinței Alisa Angelescu, un om care și-a pus tot sufletul în acest muzeu. Știe fiecare obiect în parte, se îngrijește de fiecare piesă iar acum se vede în fața posibilității de a-și vedea distrusă munca de o viață.
Obiectele care sunt în pericol la Muzeul Petrolului
Muzeul Petrolului Ploiești, unic în țară, adăpostește exponate rare, care nu pot fi văzute în niciun alt loc. Culmea, tocmai acestea sunt în cel mai mare pericol de distrugere în cazul unei mutări.
Primul exponat care îți sare în ochi, cum intri în curtea muzeului, este Hecna. Hecna cu cal este precursorul sondei moderne. Hecna din curtea muzeului se afla într-o stare avansată de degradare și a fost complet restaurată în 2017 printr-o donația a Lukoil. Asta nu înseamnă însă că poate fi mutată. O mare parte din componentele acesteia sunt fragile și există oricând pericolul, ca la o manevrare mai bruscă, să se distrugă.
În capătul aleii din curte, se află o mașină „de prospecțiune”, care reprezintă atracția principală a celor care vizitează Muzeul Petrolului. „Ne mirăm că mai stă în picioare și așa. E jumătate carton, jumătate tablă. Așa se făceau pe atunci… Cum să o mutăm? Se dezmembrează…”, spun reprezentanții muzeului.
„Mașina are în ea nouă piese care, fiecare în sine este o valoare de muzeu. Dar nu se mai poate umbla la ea. Dacă deschizi ușa, pică. Am pus bandă ca să nu se intre la ea”, completează Alisa Angelescu.
„Acum un an, doi, am făcut aceste acoperitori tocmai pentru a le mai proteja puțin (obiectele de patrimoniu expuse în curtea muzeului – n.r.). Am contactat acum doi ani de zile, prin intermediul Ministerului Culturii, restauratori specializați pe metale care au venit și au spus că nu am făcut nimic rău aici. Întreținerea, adică dat cu bronz, curățarea de rugină au fost corect făcute… Dar atât. Restaurarea înseamnă să le pui în funcțiune, ori noi nu vrem să funcționeze”, spune și Alfred Roth, directorul muzeului.
Citește și: Tur virtual la unicul Muzeu al Petrolului din România. Expoziția de la Ploiești include opt piese din colecția de utilaje din Tezaurul Național
„Nu putem să le mutăm de aici pentru ca mai apoi, după o perioadă de timp, să le mutăm din nou. Trebuie găsită o soluție definitivă: le-am luat cu grijă, le-am mutat, le-am pus și funcționează. E vorba, pe de o parte de logistica costurilor și, pe de altă parte, de pericolul la care sunt expuse obiectele… macarale, pentru că obiectele sunt grele: 12 tone, 16 tone…”, menționează Dragoș Grigorescu managerul Muzeului Județean.
Machetele din muzeu, odată demontate, greu mai pot fi asamblate înapoi. Inginerul Florin Ghioc, cel care le-a gândit, le-a proiectat și le-a realizat, a murit. Odată cu moartea lui respectivele machete nu mai pot fi refăcute deoarece el era singurul care știa cum să le asambleze și cum să le pună în funcțiune. „Uitați, macheta aceasta nu mai funcționează și nu găsim pe nimeni să o repare”, povestește Alisa Angelescu, arătând spre o machetă.
Dragoș Grigorescu încearcă să explice dificultatea mutării muzeului în altă parte. Deși știe că la un moment dat la asta se va ajunge, încearcă să găsescă, pe de o parte o soluție definitivă, iar, pe de altă parte, o modalitate pentru a limita daunele, care oricum vor fi produse în momentul mutării.
Citește și: Muzeul Judeţean de Ştiinţele Naturii Prahova are o nouă conducere
„Sunt aproape 50 de ani în care piesele au stat așa cum au fost gândite de la bun început, de un expozant, într-un concept… (…) Încercăm și facem un efort să le mutăm o singură dată… Trebuie să găsim o soluție, și o soluție care nu fie improvizație”, subliniază Dragoș Grigorescu.
„Toate soluțiile înaintate în prima discuție sunt soluții ad-hoc, de avarie, de urgență… Ceea ce eu îmi doresc este o discuție serioasă, cu forurile responsabile, inclusiv cu comunitatea, cu ONG-urile, așa cum e normal, dacă ținem cu adevărat la patrimonul acesta, să găsim un loc reprezentativ în Ploiești care să înlocuiască și să care să creeze o nouă tradiție. Cum a fost aici o tradiție, să găsim o alta nouă…”, mai completează managerul.
Acesta mai compară mutarea obiectelor de patrimoniu deținute de Muzeul Petrolului cu mutarea unui pian. „Un pian trebuie mutat de cineva specializat pentru a nu fi stricat. La fel este și aici…”, completează el pentru a înțelege toți ce înseamnă mutarea întregului patrimoniu al Muzeului Petrolului în altă parte.
Problemele legale sunt vechi și complicate
Încurcătura juridică privind dreptul de proprietate asupra clădirii și terenului din centrul Ploieștiului este veche. De 15 ani de zile se judecă procesul între OMV Petrom și moștenitorii foștilor proprietari. Hotărârea judecătoareacă definitivă dată acum nu face altceva decât să încheie un capitol. Dar povestea merge mai departe, pentru că situația este ambiguă…
„Încă nu s-au definitivat drepturile fiecăruia și punerea în posesie. Este foarte ambiguu. Totul este jumătate. Dar nu știm exact care jumătate. Teren și clădire, totul este jumătate!”, explică Alfred Roth, directorul Muzeului Județean.
„Speranțe și năzuințe avem. Acum depinde de înțelegerea tuturor părților, de actualii câștigători proprietari pe de o parte, pe de altă parte vechii proprietari, OMV, și, pe de altă parte, Consiliul Județean, care poate interveni la un moment dat, în baza legii și a hotărârii date de instanță, și pentru o perioadă de timp să rămânem în același spațiu. O perioadă însemnând minim 10 ani…”, caz în care este timp pentru a se găsi o soluție definitivă.
Citește și: OMV Petrom a pierdut clădirea în care funcționează Muzeul Petrolului. Ploieștiul își poate pierde muzeul care îl definește
„Noi suntem, ca și copiii după divorț, cum a spus și domnul manager săptămâna trecută, cu sabia deasupra capului. Pe de o parte OMV Petrom nu se înțelege cu proprietarul, să cumpere, sau să facă ceva… Pe de altă parte ei pot spune: Noi suntem în litigiu, voi luați-vă patrimoniul și duceți-vă unde vreți! Sau pot spune să stăm liniștiți că ne vor dona clădirea…”, mai spune directorul. Ambele variante sunt însă simple ipoteze discutate, nu este nimic oficial sau anunțat… nici măcar de o intenție.
Tot unde se află Muzeul Petrolului este și Arhiva Muzeului Județean de Științele Naturii Prahova. Atunci când Muzeul Petrolului se va muta, trebuie să fie mutată și întreaga arhivă.
O problemă este reprezentată și de intrarea în renovare a Palatului Culturii, care ar fi reprezentat o soluție definitivă. „Ne mutam acolo cu totul, în săli și în curțile interioare și rămâneam acolo. Dar așa… ne încurcă mult renovarea asta”, mai spun reprezentanții muzeului.
Pentru Noaptea Muzeelor se așteaptă aflux de turiști
Mai ales acum, când opinia publică a fost informată de pericolul în care se află muzeul, cu ocazia evenimentului Noaptea Muzeelor sunt așteptați mai mulți turiști decât de obicei. „Lumea a flat și o să spună: Hai să văd repede, cât mai e…”, spune cu amar Alisa Angelescu. Este conștientă că nu este o gândire prea îndepărtată de adevăr pentru că, odată cu mutarea (oriunde ar fi ea făcută) sunt exponate cu o valoare imensă, care se vor pierde.
Pentru evenimentul Noaptea Muzeelor, Muzeul Petrolului din Ploiești a pregătit și o expoziție surpriză, realizată în colaborare cu Creditul Minier. Toate obiectele expuse aici sunt obiecte rare, originale.
În ceea ce privește exponatele pe care vizitatorii le pot vedea, se numără rarități și unicate: „Am Monitorul Petrolului, care este o revistă bilingvă, română-franceză, din 1900 până în 1944, pe care nu o mai are nimeni…”, spune cu mândrie doamna conservator al patrimoniului.
De asemenea, de mare interes este și diorama cu Rafinăria Brazi care arată Rafinăria așa cum este ea, și așa cum arăta după bombardamentele americanilor din 1944. „Străinii sunt foarte încântați de Muzeul Petrolului. Bine, americanilor nu prea le pică bine când ajung aici, la dioramă, se cam schimbă la față, dar nu e vina lor…”, povestește doamna Alisa.
Citește și: Noaptea Muzeelor 2023. Ce muzee din Ploiești pot fi vizitate gratuit pe 13 mai
Ajunși la o altă masă de expoziție, auzim: „Acesta este țiței natural de la Sărata Monteoru!”, ne arată doamna Angelescu o sticlă în care se află lichidul închis la culoare. Și, în timp ce ne plimbăm printre exponate, ne vorbește despre fiecare obiect în parte cu drag și pasiune.
Am încheiat după aproximativ o oră vizita și discuția de la Muzeul Petrolului din Ploiești. Încercăm cu toții să găsim soluții, sperăm cu toții la o rezolvare frumoasă a situației, în care să nu existe perdanți. Dar sunt slabe șanse să se întâmple acest lucru.
Totuși, din toate motivele și pentru toate considerentele, Muzeul Petrolului trebuie să rămână în centrul orașului Ploiești. „Pentru că Ploieștiul este orașul Aurului Negru”, așa cum spune Alisa Angelescu, conservatorul muzeului, un om care și-a pus sufletul în Muzeul Aurului Negru.
În anul 2022 Muzeul Național al Petrolului a fost vizitat de un număr de 4.546 de vizitatorii care 2.736 cu plată și 1.810 fără plată.
În primul trimestrul al anului 2023 Muzeul Național al Petrolului a fost vizitat de un număr de 1.257 de vizitatori, 1.070 cu plată și 187 fără plată. Din totalul de 1.070 de vizitatori cu plată, 502 au venit organizați în 26 de grupuri. 241 au vizitat în mod individual iar 176 au beneficiat de reducere.
