Procurorii Secţiei de urmărire penală şi criminalistică a Parchetului General au clasat dosarul în care Laura Codruţa Kovesi era acuzată că ar fi primit șpagă de la omul de afaceri și fost parlamentar PSD de Prahova, Sebastian Ghiță. ”Fapta nu există” a fost concluzia procurorilor.
Procurorii Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie au început în 2019 anchetarea Laurei Codruța Kovesi, în urma unei plângeri depusă de Sebastian Ghiță.
Acesta susținea că i-ar fi dat suma de 280.000 de lei drept șpagă pentru aducerea în ţară a fugarului Nicolae Popa.
După patru ani, Parchetul General a anunțat clasarea dosarului ”întrucât faptele nu există”.
Comunicatul Parchetului General:
Procurorii din cadrul Secției de urmărire penală și criminalistică a PÎCCJ au dispus:
Clasarea cauzei față de un fost procuror general al PÎCCJ sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de luare de mită, mărturie mincinoasă și abuz în serviciu, întrucât faptele nu există.
Clasarea cauzei cu privire la infracțiunile de lipsire de libertate în mod ilegal, represiune nedreaptă, influențarea declarațiilor, fals intelectual uz de fals, constituirea unui grup infracțional organizat, favorizarea făptuitorului și fals în declarații, întrucât faptele nu există.
Referitor la infracțiunea de luare de mită, procurorii au reținut lipsa probelor care să susțină săvârșirea faptei de luare de mită în oricare din variantele sale alternative (pretinderea ori primirea de bani sau alte foloase care nu i se cuvin ori acceptarea promisiunii unor astfel de foloase, în legătură cu îndeplinirea, neîndeplinirea ori întârzierea îndeplinirii unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau în legătură cu îndeplinirea unui act contrar acestor îndatoriri).
Citește și Retragerea titlului de cetățean de onoare al Ploieștiului pentru Sebastian Ghiță, aviz negativ. Explicația av. George Botez, președinte Comisia juridică a Consiliului Local
În ceea ce privește infracțiunea de abuz în serviciu, procurorii au stabilit că cele 5 acte de executare pentru care s-au efectuat cercetări au constituit acţiuni în reprezentarea instituţiei pe care o conducea ori care ţin de atribuţiile de ordonator de credite şi nu au fost întrunite elementele de tipicitate obiectivă și subiectivă ale infracțiunii de abuz în serviciu prev. de art. 297 alin. (1) Cod penal.
Cu referire la infracţiunea de mărturie mincinoasă, de asemenea, procurorii au constatat că nu sunt realizate elementele de tipicitate obiectivă și subiectivă, precum și împlinirea termenului de prescripție a răspunderii penale.
În ceea ce privește alte infracțiuni pentru care s-a început urmărirea penală in rem (lipsirea de libertate în mod ilegal, represiunea nedreaptă, influențarea declarațiilor, fals intelectual, uz de fals, constituirea unui grup infracțional organizat, favorizarea făptuitorului și falsul în declarații), în ordonanța de clasare s-a reținut că faptele care se circumscriu conținutului acestor infracțiuni și probele care pot contribui la dovedirea lor nu sunt suficiente pentru a continua cercetările penale.
