Un grup de 75 de platforme jurnalistice și organizații ale societății civile a publicat, vineri, 12 iunie 2026, o scrisoare deschisă prin care condamnă o recentă „hotărâre” emisă de Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), acuzând instituția de abuz de autoritate și de tentative de intimidare a presei și a societății civile.
Este vorba despre Hotărârea nr. 1348 din 9 iunie 2026, publicată de Secția pentru judecători a CSM pe 10 iunie 2026, un document de 76 de pagini care descrie activitatea jurnaliștilor și a organizațiilor neguvernamentale ca fiind un „atac fără precedent” asupra justiției. Semnatarii scrisorii consideră că este vorba despre o stigmatizare publică incompatibilă cu principiile statului de drept.
Potrivit organizațiilor semnatare, „hotărârea” CSM nominalizează explicit mai multe redacții și ONG-uri – printre care Recorder, G4Media, PressHub, Europa Liberă, Comunitatea Declic, Corupția ucide, Funky Citizens și ExpertForum –, alături de diverși politicieni sau foști politicieni, prezentându-i ca parte a unei presupuse campanii de denigrare sau a unui „atac hibrid” împotriva justiției.
Scrisoarea susține că documentul CSM nu reușește să facă diferența între criticile legitime aduse de jurnaliști, organizații civice sau cetățeni cu privire la modul în care funcționează justiția și o eventuală depășire a limitelor legale ale libertății de exprimare. Semnatarii arată și că metodologia folosită de CSM ar fi superficială, bazată pe o selecție arbitrară de articole și postări din mediul online, fără o analiză reală a acestora din perspectiva libertății de exprimare garantate de articolul 10 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Un alt aspect criticat este utilizarea unor statistici considerate de organizații drept ușor de contestat, potrivit cărora marea majoritate a materialelor publicate de unele ONG-uri ar fi „împotriva sistemului de justiție”.
În scrisoare se atrage atenția și asupra jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, care a stabilit constant că temele legate de organizarea și independența sistemului judiciar reprezintă chestiuni de interes public, iar reacțiile instituționale care pot genera teamă de sancțiuni riscă să producă un efect de descurajare a dezbaterii publice și autocenzură.
Semnatarii ridică, de asemenea, întrebarea privind imparțialitatea judecătorilor care ar putea fi chemați să soluționeze litigii în care sunt implicate redacțiile sau organizațiile vizate de documentul CSM, în contextul în care „hotărârea” este prezentată ca o poziție asumată la nivelul corpului judecătorilor.
Organizațiile semnatare își exprimă susținerea fermă pentru independența justiției, dar resping ferm orice document care confundă criticile legitime cu o presupusă subminare a sistemului judiciar.
Printre cele 75 de semnatare se numără ActiveWatch, Centrul pentru Jurnalism Independent, ApTI – Asociația pentru Tehnologie și Internet, Hotnews, PressOne, Scena9, RISE Project, ExpertForum, Recorder, G4Media, Casa Jurnalistului, Centrul de Investigații Media, Edupedu.ro, Funky Citizens și Comunitatea Declic, alături de numeroase alte organizații neguvernamentale și redacții independente din întreaga țară. Lista de semnatari rămâne deschisă, iar varianta în limba engleză a scrisorii va fi publicată luni, 15 iunie.
Scrisoarea integrală:
„Abuz de autoritate al Secției pentru judecători a CSM. Încercări de cenzură și de intimidare a presei și a societății civile
Pe 10 iunie 2026, Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a publicat o „hotărâre” care prezintă activitatea jurnaliștilor și a societății civile drept un „atac fără precedent” la justiție. Este o stigmatizare publică inacceptabilă și incompatibilă cu statul de drept.
Documentul îi nominalizează pe cei care documentează și semnalează probleme instituționale și îi prezintă ca participanți într-o conspirație, o „campanie de denigrare” sau un „atac hibrid”. Instituțiile media și ONG-urile indicate explicit de documentul CSM sunt: Recorder, G4Media, PressHub, Europa Liberă, Comunitatea Declic, Corupția ucide, Funky Citizens, ExpertForum. Acestora li se adaugă persoane individuale, în special politicieni sau foști politicieni. Însă documentul îi vizează explicit pe toți cei care critică sistemul de justiție.
Organizațiile semnatare ale acestei scrisori susțin cu fermitate independența justiției și resping orice document care confundă criticile legitime cu subminarea justiției și care insinuează că acestea ar fi parte ale unui „atac hibrid”.
Pentru un document formulat, sau cel puțin susținut, de majoritatea membrilor din Secția pentru judecători a CSM este surprinzător cum eșuează în a face distincția între critici legitime formulate de jurnaliști, ONG-uri sau simpli cetățeni cu privire la administrarea justiției și o presupusă încălcare a limitelor legale. Competența CSM de apărare a independenței justiției nu poate fi utilizată pentru agregarea unor opinii, investigații jurnalistice, poziții civice și postări de pe rețele de socializare într-o narațiune generală de culpabilizare colectivă.
Metodologia pe care s-a bazat această „hotărâre” este foarte sumară și enumeră criterii abstracte de analiză. Cu toate că pretinde că ține cont de „echilibrul impus de art. 10 al CEDO” [n.n. libertatea de exprimare], textul documentului doar prezintă aleatoriu câteva articole și postări din social media, ca apoi să concluzioneze că există o „campanie de denigrare”, fără să analizeze dacă informațiile prezentate se încadrează sau nu în limitele libertății de exprimare. Așadar, presupusa “radiografie” este, mai degrabă, o compilație acuzatorie.
În încercarea de a demonstra că există o campanie coordonată și cu scopuri ascunse, CSM se folosește de statistici ușor demontabile, care sugerează că 90% din postările și articolele unor ONG-uri sunt „împotriva sistemului de justiție”. Este surprinzătoare ușurința cu care informații eronate, care ar fi fost ușor verificabile, sunt răspândite în spațiul public de o instituție care ar trebui să fie un exemplu de decizii bazate pe fapte și date veridice.
În fapt, documentul demonstrează o slabă înțelegere a pilonilor pe care se bazează un stat democratic și emite o narațiune conspiraționistă, în care jurnaliștii care își fac munca în interesul public sunt prezentați ca actori dintr-o campanie de denigrare, iar pârghiile democratice aflate la dispoziția societății civile pentru interacțiunea cu instituțiile statului (petiții, participarea la consultări publice) sunt prezentate drept încercări de a slăbi și de a captura puterea judecătorească.
Jurisprudența CEDO acordă o importanță deosebită efectului inhibitor produs de reacțiile autorităților publice asupra participării la dezbateri de interes public, în special atunci când dezbaterea privește funcționarea justiției. Curtea a reținut în mod constant că temele privind organizarea, administrarea și independența sistemului judiciar sunt chestiuni de interes public, iar teama de sancțiune sau de reacție instituțională poate descuraja nu doar persoana vizată, ci și alți actori să participe la dezbaterea publică. „Hotărârea” transmite un semnal de descurajare către presa, societatea civilă, experții, avocații și cetățenii care participă la dezbaterea despre sistemul judiciar. Răspunsul instituțional este disproporționat pentru că rezultatul acestei „hotărâri” este autocenzura și retragerea cetățenilor și a societății civile din dezbaterea privind justiția.
Documentul publicat de Secția pentru judecători a CSM ratează și șansa de a formula un răspuns credibil și echilibrat împotriva criticilor primite în materialele jurnalistice amintite. Alege, în schimb, să portretizeze câteva redacții și o parte din societatea civilă drept vinovați pentru problemele justiției și ale societății, în ansamblu. În măsura în care redacțiile, organizațiile sau persoanele menționate vor ajunge ulterior părți în litigii aflate pe rolul instanțelor, se poate ridica în mod legitim întrebarea dacă judecătorii chemați să soluționeze acele cauze mai oferă, în aparență, garanțiile de obiectivitate și independență cerute de dreptul la un proces echitabil.
Gravitatea acestei „hotărâri” este amplificată de faptul că Secția pentru judecători a CSM o prezintă ca expresie a unei poziții asumate la nivelul corpului judecătorilor. În acest fel, se creează percepția că puterea judecătorească nu mai acționează exclusiv ca garant neutru al drepturilor fundamentale, ci și ca actor instituțional preocupat de protejarea propriilor interese.
Acest document adoptat de Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii este și va rămâne o pată neagră pe obrazul credibilității și independenței justiției și a rolului acestei importante puteri democratice de a garanta respectarea drepturilor fundamentale în România. ”
