Pe 2 septembrie, în 1958, fost inaugurat, la Bucureşti, Muzeul „George Enescu”. Acesta se află în interiorul Palatului Cantacuzino, pentru a cinsti memoria și contribuția celui mai important muzician român.
Clădirea gazdă, Palatul Cantacuzino, ridicată între 1901 și 1903, la inițiativa lui Gheorghe Grigore Cantacuzino, zis și Nababul, este unul din cele mai frumoase monumente arhitectonice din București, decorat în maniera flamboaiantă a stilului Beaux Arts.
În cadrul Muzeului Național „George Enescu” din București poate fi vizitată expoziția permanentă dedicată marelui compozitor, organizată cronologic și dispusă în trei săli ale Palatului Cantacuzino. Aceasta cuprinde o serie de manuscrise, documente și fotografii grăitoare cu privire la viața faimosului interpret, alături de alte obiecte de mare valoare, cum ar fi fracul și costumul de academician al compozitorului, masca sa mortuară, mulajul mâinilor lui cât și busturi, desene, instrumente muzicale și alte obiecte personale ce au aparținut lui George Enescu.
Tot la aceeași adresă, în spatele palatului, se poate vizita Casa Memorială „George Enescu”, în care acesta a locuit alături de soția sa.
2 septembrie – evenimente și personalități
1666: Un incendiu devasta mii de case din Londra, dezastru rămas în istoria Angliei drept „Great Fire”.
Marele incendiu din Londra a înghițit 13.000 de case, aproape 90 de biserici și zeci de clădiri publice. Vechea catedrală St. Paul a fost distrusă, la fel ca multe alte repere istorice. Se estimează că 100.000 de persoane au rămas fără adăpost. În câteva zile, regele Carol al II-lea a început să reconstruiască capitala sa. Marele arhitect Sir Christopher Wren a proiectat o nouă catedrală St. Paul’s, cu zeci de biserici noi mai mici dispuse în jurul ei ca niște sateliți. Pentru a preveni viitoarele incendii, majoritatea caselor noi au fost construite din cărămidă sau piatră și separate de ziduri mai groase. Aleile înguste au fost interzise, iar străzile au fost lărgite. Cu toate acestea, departamentele permanente de pompieri nu au devenit o obișnuință în Londra decât mult timp după secolul al XVIII-lea.
1829 – se semnează Tratatul de pace de la Adrianopol. Numit și Tratatul de la Edirne, acesta a fost finalizat la încheierea războiului ruso-turc din 1828-1829 dintre Imperiul Rus și Imperiul Otoman, fiind semnat pe 2/14 septembrie 1829 în Adrianopol de Alexei Orlov și Abdul Kadîr-bei. Imperiul Otoman dădea Rusiei acces la gurile Dunării și fortărețele Akhaltsikhe și Akhalkalaki din Georgia. Sultanul recunoștea stăpânirea Rusiei asupra Georgiei, (cu Imereti, Mingrelia, Guria), și a hanatelor Erevanului și Nahicevanului, care fuseseră cedate țarului de Persia prin Tratatul de la Turkamanciai semnat cu un an mai înainte.
1859 – În întreaga lume a avut loc o superfurtună solară. Furtuna solară din 1859 (1 – 2 septebrie 1859) Denumită şi Superfurtuna solară sau Evenimentul Carrington) a fost cea mai puternică furtună solară din istoria observațiilor solare. A avut locul în timpul celui de-al 10-lea ciclu solar.
1937 – A încetat din viaţă Pierre de Coubertin, fondatorul Comitetului Olimpic Internaţional şi iniţiator al mişcării olimpice moderne.
1943 – Conducătorul României, mareșalul Ion Antonescu s- a întâlnit în Germania cu Adolf Hitler pentru reconfirmarea alianței dintre cele două țări.
1945 – Japonia a semnar actul de capitulare necondiționată, ceea ce a însemnat sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial.
1961: Se năştea fotbalistul columbian Carlos Valderama.
1990 – Transnistria și-a declarat independența față de RSS Moldovenească (parte pe atunci a Uniunii Sovietice). În 1990, moldovenii, majoritari în Moldova, au declarat ca limbă oficială limba română.
2001 – A încetat din viaţă marele chirurg sud african Christian Barnard, pionier al operaţiilor „pe cord deschis”. Acesta a realizat, în 1967, prima grefă a unei inimi umane, iar în 1971, o grefă inimă-plămân.
2002 – Specialiștii Institutului Clinic Fundeni din Bucuresti au realizat, în premieră națională, un transplant de măduvă în cazul leucemiei acute.
2005 – A încetat din viaţă Alexandru Paleologu, scriitor, membru al Academiei române.
