Prahovenii zâmbesc și azi când își amintesc de sloganul de campanie al unui candidat la Primăria orașului Urlați, slogan care a a stârnit amuzament pe rețelele sociale, dar și în presă. „Urlați Împreună!”, recomanda candidatul de stânga la funcția de edil șef în campania pentru localele din 9 iunie. Deși denumirea localității e sursă de amuzament pentru unii, pentru cei 11.583 de locuitori e, pur și simplu, o parte a identității locale.
Locuitorii s-au obișnuit cu numele orașului de baștină și, așa cum spun mulți dintre ei, nici nu și-ar dori, vreodată, să populeze altă localitate decât Urlați, chiar dacă sunt ținta ironiilor sau a glumelor făcute pe seama denumirii urbei prahovene.
Denumirea de Urlați provine, conform tradiției, de la faptul că locuitorii – coborau – de pe dealurile vecine spre a se aduna la urlătoare, adică la târg.
Denumirea localității, deși are tentă umoristică, nu este altceva decât o derivare a traducerii din slavă a hidronimului Cricov (din krik „strigăt”, „urlet”). Ar fi și o versiune etimologică maghiară: Urlați ar reprezenta o adaptare românească a termenului maghiar Váralatt „Subcetate” (aceeași etimologie o au toponimele Orlat, Urlat).
De altfel Urlați a fost până în secolul al XIX-lea reședința fostului județ extra-carpatic Secuieni.
Nicolae Iorga, în volumul său de „Documente urlățene”, publicat inițial în cadrul „Buletinului Comisiei Istorice a României”, în 1927, își punea întrebarea: „de unde-i vine acest nume?”, pe care îl va cataloga în altă parte drept „numele-poreclă” indescifrabil. Și tot el răspunde:
„Etimologia care s-ar prezenta la început ar pune numele în legătură cu verbul a urla. Dar aceasta n-ar avea nici un sens. Trebuie căutat aiurea. Am găsit și forma „Orlați”. Aceasta ne-ar trimite la radicalul „Orlu”, „Orlea”, constatat și aiurea. Finala ar fi cea slavonă „-aț”, care se întâlnește, e drept, în alte regiuni, cele de lângă Dunărea sârbească (de fapt bulgărească – n.n), de la Romanațul nostru (să nu fie și Galații de aceeași origine?) până la Craguievațul și Crușevațul sârbilor” .
