Bolnavii de cancer, nevoiți să-și aștepte rândul la medic pe holurile și scările Spitalului Municipal Ploiești. Șef de secție: ”Funcționăm într-o clădire veche, care nu face față”

Este devastator şi trist să intri măcar pe etaj în Secţia de Oncologie de la Spitalul Schuller din Ploiești. Numărul bolnavilor de cancer a crescut îngrijorător, spun medicii, iar condițiile oferite de unitatea spitalicească, cel puțin pe parte de infrastructură, lasă de dorit. La primele ore ale dimineții holul secției devine neîncăpător, iar pacienții sau aparținătorii se văd nevoiți să aștepte cu orele chiar pe trepte. Imagini în acest sens ne-au fost transmise de un ploieștean al cărui socru suferă de cancer în fază terminală. Medicii spun că nici lor nu le este ușor să lucreze într-un spital vechi, subdimensionat ca spațiu, dar supradimensionat din punct de vedere al cazuisticii.

Și în Prahova, la Ploiești mai exact, pacienții nu duc doar lupta cu o afecțiune cumplită, dar și cu un sistem bolnăvicios în fața căruia, mulți dintre ei, se declară învinși.

Relatarea următoare aparține unui ploieștean, Cătălin. O. al cărui socru, în vârstă de 64 de ani, a fost diagnosticat, acum trei ani, cu cancer de colon. Azi, medicii i-au spus că deja boala a avansat, iar metastazele hepatice îi mai dau doar câteva săptămâni de viață.

„Nu se mai poate face nimic, din păcate. Doamna doctor Amedeia Niță, medic oncolog la Spitalul Schuller, șefa secției de altfel, ne-a transmis că tramadolul, un substitut al morfinei, este tot ceea ce l-ar mai putea ajuta. Am întrerupt și chimioterapia și radioterapia, nu mai avea sens.

Socrul meu este într-o stare de semiconștiență acum. Ieri (n.red. 19 martie) am venit la Spitalul Schuller pentru a discuta cu doamna doctor în ideea în care să vedem ce se mai poate face pentru a-i ameliora starea și pentru a-mi elibera rețeta pentru calmante.

„La spital nimeni nu vine de drag. Cu atât mai mult la oncologie, unde ajung oameni disperați, care luptă pentru orice zi de viață”

Am rămas șocat când am văzut, nu exagerez, 20 de pacienți care așteptau în condiții improprii. Doar două scaune pe care se așezau cu rândul, un hol total neîncăpător pentru numărul mare de bolnavi care, în disperare de cauză, s-au așezat la coadă pe trepte. Inuman mi s-a părut să ții oameni diagnosticați cu o boală îngrozitoare în așa condiții”.

Ploieșteanul a continuat, mărturisind că atitudinea asistentelor și a unei infirmiere, „iarăși, mi-a lăsat un gust amar. Pic de empatie nu am văzut la o doamnă infirmieră care a început să țipe la un bolnav spunându-i  să își aștepte rândul, fiindcă „aici nu sunteți la piață. După care i-a trântit ușa în nas. Totuși, la spital nimeni nu vine de drag. Cu atât mai mult la oncologie, unde ajung oameni disperați, care luptă pentru orice zi de viață”, a povestit Cătălin O.

„Funcționăm într-o clădire veche, care nu face față, din punct de vedere al infrastructurii, cazuisticii cu care ne confruntăm la ora actuală. Iar cifrele sunt îngrijorătoare, din păcate”

Medicul Amedeia Niță, șefa secției de oncologie a Spitalului Schuller din Ploiești ne-a spus că „din păcate, acesta este spațiul de care dispunem. Nu avem o compartimentare: pacienți de zi, pacienți internați. Funcționăm într-o clădire veche, care nu face față, din punct de vedere al infrastructurii, cazuisticii cu care ne confruntăm la ora actuală. Iar cifrele sunt îngrijorătoare, din păcate.

Și noi ne-am dori un spațiu aerisit, mult mai mare. La mine vin la ușă și pacienți bolnavi de cancer, dar și aparținători care solicită rețete, informații. Vă dați seama că se formează cozi.

„De la începutul anului până acum, doar eu am avut 2500 de consultații”

Timpii de așteptare sunt o reală problemă.  Suntem patru medici, avem două posturi scoase la concurs fiindcă nu facem față. Eu, spre exemplu, doar ieri am avut 70 de consultații. De la începutul anului și până în prezent au fost, vă spun din registru, 2500. Eu, singură. Sunt om, înțeleg durerea bolnavilor, îi sprijin cât pot, profesional și uman. Din păcate suntem subdimensionați ca spațiu și nevoi, dar supradimensionați din punct de vedere la creșterii alarmante a numărului de persoane diagnosticate cu cancer”.