Fiecare salariat activ din România a contribuit cu 50 de lei pentru testele pe bază de salivă, distribuite în școli, în ultimele două luni. Că sunt sau nu conforme, că au fost sau nu folosite de către elevi, că rezultatele lor sunt puse sub semnul întrebării, toate acestea sunt aspecte ignorate. Pe bani publici, mulți la număr.
În medie, un test de salivă a costat statul român 10 lei/bucata. Până acum, în grădinițe și școli au fost distribuite, oficial, 13 milioane de teste în decembrie 2021 și 6,5 milioane în noiembrie 2021. Au urmat testele împărțite în ianuarie 2022 – circa 18,5 milioane la număr.
Potrivit celor de la edupedu.ro, la un cost mediu de 10/test, suma cheltuit pentru această testare anti COVID a elevilor se ridică la 280 de milioane de lei.
Problema nu ar fi cheltuirea banului public, dacă ar fi existat o eficacitate de sută la sută în ceea ce privește această măsură de prevenție a răspândirii virusului în grădinițe și școli. Problema este că, potrivit comunicării oficiale a Ministerului Educației, mai puțin de 20.000 de teste au întors rezultate. Nu există, așadar, niciun fel de urmărire a rezultatelor sau vreo evidență a ce se întâmplă cu testele antigen pe bază de salivă, odată ce ajung la beneficiari.
Citește și: Testarea pe bază de salivă a elevilor ar putea fi oprită. Motivul? Multe teste au dat rezultate false
Unii elevi probabil le fac, iar rezultatele sunt negative, motiv pentru care, fiindcă testarea nu e obligatorie, nu anunță absolut nimic, alții, din surse sigure, fac „colectă” de teste acasă, ori le aruncă direct la coșul de gunoi, neavând încredere în relevanța lor. Există și o a treia categorie a persoanelor care le-au pus la vânzare pe OLX, în speranța că vor face ceva bani de pe urma unor teste primite gratuit.
Una peste alta, dacă este împărțită suma de 280 de milioane de lei cheltuită până acum pe achiziționarea acestor teste, reiese o cheltuială de 50 de lei de salariat, în medie, pentru perioada celor două luni de când funcționează această testare în unitățile școlare. Bani duși pe ceva ce nimeni nu monitorizează, mizându-se, așa cum spunea acum ceva vreme ministrul Cîmpeanu, pe „buna credință a părinților”.
