Este locul căruia i-au trecut pragul toți regii și reginele României. De la Carol I și soția sa Elisabeta, până la regele Mihai și regina Ana. Deopotrivă, este lăcașul ce găzduiește prima Biblie tipărită în limba română (București, 1688). Un adevărat sanctuar închinat istoriei, tradițiilor și valorilor autentice autohtone. Muzeul aflat în incinta Mănăstirii Sinaia așteaptă mereu să îți spună, ca între cei mai buni prieteni, povestea lui…
Muzeul a fost construit în anul 1895, cu ocazia bicentenarului mănăstirii. Este fosta casă de oaspeți, în care locuise familia regală pe timpul construirii Castelului Peleș.
Prima Biblie, tipărită în limba română, veche de mai bine de 300 de ani
Sunt expuse aici, printre altele, fotografii și acuarele de secol XIX, reprezentând Mănăstirea Sinaia și călugări români de la Muntele Athos, obiecte de cult din argint: vase pentru agheasmă și anafură, ori suporturi de candelă, vechi din secolele al XVIII -lea. Totul, aici, „respiră” măreție și grandoare.
Cu sfințenie este păstrată în micul muzeu prahovean și prima Biblie, tradusă și tipărită la București, acum mai bine de 300 de ani. Cunoscută și sub denumirea de Biblia lui Șerban Cantacuzino, a fost scrisă cu litere chirilice, fiind prima traducere completă în limba română a tuturor textelor biblice. Aceasta a pus o piatră de temelie la dezvoltarea limbii române scrise.
Se păstrează aici, mărturie a trecerii timpului și valorilor incontestabile pe care România le-a avut, și cinci icoane pictate de mâna cu har Dumnezeiesc a lui Pârvu Mutu, cel mai respectat pictor de biserici din istoria României.
Terasa muzeului, loc adorat de regi, regine, principi și principese
Ce este, poate, cu adevărat fascinant e faptul că de pe terasa muzeului au admirat stațiunea regală de pe Valea Superioară a Prahovei toți regii și reginele României, principi și principese, musafiri de seamă cu sânge albastru, dar și scriitori și muzicieni de renume ai vremii. Vasile Alecsandri, Nicolae Iorga sau George Enescu și-au încântat simțurile, și-au manifestat trăirile și și-au exteriorizat talentul de necontestat, respirând aerul tare și curat și bucurându-se de peisajele rupte, parcă, din poveste, pe care le oferă terasa muzeului.
Despre Enescu se știe că nu a ales întâmplător să trăiască la Sinaia. El era deja legat sentimental și profesional de această stațiune datorită sprijinului reginei Elisabeta ( cunoscută și sub pseudonimul Carmen Sylva), femeia care a recunoscut și sprijinit talentul tânărului muzician și i-a oferit, ani la rând, o cameră într-un colțișor intim la castelului Peleș, unde George Enescu să poată studia.
Mic, dar, totuși, grandios, prin valorile pe care le ascunde, intim, dar măreț și impunător, deopotrivă, muzeul aflat în inima Mănăstirii Sinaia înseamnă suflet și înseamnă poveste. Una, așa cum menționam, cu regi și regine, principi și principese, obiecte de cult de o valoare inestimabilă și oameni cu adevărat măreți care au scris sau au compus povestea unei Românii frumoase.
