Timp de aproape doi ani am așteptat să aflu că președintele Klaus Iohannis a făcut ceva concret pentru România.
Ieri așteptările mi-au fost confirmate.
Domnul Klaus a făcut impingement subacromial drept și burşită subacromială dreaptă.
Nu sunt afecțiuni dobândite în urma numeroaselor strângeri de mână cu alți șefi de stat și nici a ridicării de prea multe ori de jos a nivelului de trai .
Sunt două afecțiuni la umăr specifice jucătorilor de tenis.
Trebuie să recunosc că sunt surprins.
La cum a arătat mandatul domnului președinte până acum, aș fi mizat oricând toți banii mei pe o eventuală durere în cot, nicidecum pe una la umăr.
Ăsta e și motivul pentru care nu pariez. Nu ma pricep.
Accidentarea domnului Iohannis dovedește încă o dată , dacă mai era nevoie, că România este un tărâm al contrastelor.
Președintele celei mai sărace țări din UE se accidentează la tenis.
Unul dintre cele mai scumpe sporturi .
Știu că se putea și mult mai rău .
Putea fi golf.
Sau cricket.
La cum se prezintă România în acest moment, părerea mea e că președintele nu-și poate permite decât accidentări la o miuță pe trotuarul de la Cotroceni, sau maxim la un baschet jucat seara prin curtea vreunei școli generale.
Deocamdată, Klaus este condus în primul său meci de tenis pe care-l joacă la Cotroceni cu 18 milioane de români în tribună.
De către cine e condus, încă nu știm.
Dar bănuim.
Domnule Iohannis, vă urez multă sănătate!
Și vă amintesc că un vechi proverb săsesc spune așa:
” Suntem prea săraci ca să ne permitem sporturi ieftine”
Auf wiedersehen!
