Am văzut la televizor și pe rețelele de socializare cum spiritul Sărbătorilor a cuprins oamenii din toată țara. Mai puțin pe cei din Ploiești…
Făcea o comparație un coleg de-al meu acum vreo două zile, între Craiova și Ploiești. Arăta cum acolo centrul orașului era plin la concerte pe când la noi, Feli a cântat pentru câțiva rătăciți. De ce oare? În fond și la urma urmei toți experimentăm inflație, creșteri de prețuri, sezonul virozelor, etc. Numai că noi nu mai știm să ne bucurăm…
Vedeți articolul: Sărbători triste la Ploiești, unde Feli a cântat în fața câtorva oameni. La Târgul de Crăciun de la Craiova atmosfera a fost de vis!
E trist pentru că vorbim de o comparație cu Craiova, nu cu Sibiu, Cluj sau Oradea. Craiova care, cu câțiva ani în urmă, era un oraș de-a dreptul sinistru. Cel puțin eu așa l-am perceput când am trecut pe acolo: plin de gropi, de gunoaie și de maidanezi. Nici iluminatul stradal nu era funcțional sută la sută… Acum Craiova a renăscut din cenușă, și se pare că și locuitorii lui știu să se bucure de viață.
În Ploiești totul e sumbru. Pleacă de la problema termiei, de la infrastructura jalnică și de la gunoiul care ne acoperă.
Deși se iese zilnic cu declarații că „am rezolvat problema CAF-ului”, periodic crapă. Și ploieștenii s-au obișnuit cu asta. Și stau cu sabia lui Damocles deasupra capului. Asta este o problemă pe care administrația locală, reprezentanții CJ și alți responsabili, nu par să o înțeleagă. Lipsa de chef vine din lipsa predictibilității în tot ceea ce privește traiul de zi cu zi.
„O mai crăpa CAF-ul?”, „Or veni ăia să strângă gunoiul?”, „Oi avea unde să parchez diseară, când ajung acasă de la muncă?” sunt întrebări curente, zilnice, pe care ploieștenii și le pun. Nu și craiovenii, nu și sibienii, nu și orădenii…
Anul acesta am avut un așa-zis „orășel al copiilor” (scris cu litere mici pentru că nici măcar așa nu ar trebui scris). A fost un „Cătunel” care fuse și se duse. Proprietarii de mașinării și-au strâns jucăriile și au plecat de la Hipodrom înainte de terminarea contractului. A fost o glumă proastă tot acest orășel, așa cum este o glumă proastă toată administrația orașului.
În fiecare săptămână rămânem fără apă caldă și căldură. Edilul local se ceartă cu Consiliul Județean și cu toți consilierii și membrii AGA și ce papucii lor or mai fi. Ședințele sunt transmise live pe rețelele de socializare și ploieștenii sunt nevoiți să asiste neputincioși la toată această mascaradă. Dacă stai să-i asculți zici că e un „dineu cu proști”. Așa că nu-i mai asculți…
Citește și: La Ploiești s-a deschis ”Cătunelul Copiilor”. Zici că a fost amenajat de Grinch, cel care a furat sărbătoarea. Crăciun deficit!
Când te oprești din a-i mai asculta, cică nu ești interesat de problemele orașului. Păi, fără supărare, ce vină avem noi, ploieștenii care plătim la zi taxele și impozitele? De ce ar trebui să ne intereseze problemele orașului când acestea nu ar trebui să existe?!?!?! Nu sunt probleme din cauza noastră! Eu am dările plătite la zi, și ca mine, mulți alții, dacă nu chiar majoritatea. De ce trebuie să am probleme? De ce trebuie să ascult declarațiile „primului domn al orașului” în care se laudă că a rezolvat problemele ploieștenilor. Păi cine a creat aceste probleme??? Și de ce au ploieștenii probleme și craiovenii nu, de exemplu? Și pot continua la nesfârșit seria de întrebări retorice, dar mă opresc aici. Cred că m-am făcut înțeleasă.
A trecut Crăciunul, vine Anul Nou. Aș vrea să merg în centru și să mă bucur de lumini și artificii. Nu cred însă că o voi face. Nu-mi arde. Și nu sunt singura… Din cei cu care am stat de vorbă, niciunul nu este dornic să sărbătorească în centru noaptea dintre ani. Sunt scârbiți de tot ce se întâmplă, așteaptă cu nerăbdare să vină vremea caldă și să scape măcar de stresul căldurii, sau mai bine zis a posibilității de a rămâne fără căldură.
Că rămân cu celelalte: apa caldă, gunoiul și locurile de parcare, pare mai ușor de dus. Și, în aceste condiții, ne mai întrebăm de ce ploieștenii nu merg la concerte în centrul orașului? Răspunsul e simplu: pentru că nu au garanția că, atunci când se întorc acasă au căldură, apă caldă și loc de parcare. Și atunci nu le mai arde de mers nicăieri. Asta e realitatea, dincolo de toate declarațiile oficialilor!