Și când ziceam că am de gând să tac inteligent, iată că nu pot s-o fac. Nu mă pot abține și tot trebuie să spun ceva pe tema cu restricția noastră la spațiul Schengen.
Mai întâi vreau să evidențiez faptul că în acest moment noi și bulgarii facem parte dintr-un cvartet mic și select alături de alte două țări europene care, deși sunt și ele membre UE ca și noi, nu fac parte nici din spațiul Schengen și nici din NATO. Acestea sunt Cipru și Irlanda.
Irlanda chiar dacă participă la exercitii militare în calitate de partener a ales să nu se alăture tratatului de alianța militară al Atlanticului de Nord pentru că ea este o țară tradițional neutră iar Cipru deși participă și acesta la parteneriate strategice militare cu alianța, nu a solicitat niciodată accederea oficială în NATO.
Dar să revenim la grupul nostru select: Irlanda, Cipru, România și Bulgaria. Primele două sunt insule și paradisuri fiscale. Prima, aruncată undeva în Marea Nordului, cuplată cum-necum ombilical la dominionul Brexit-ului iar cea de-a doua, poziționată undeva în Marea Mediterană; așa că ambele, fiind insule dar și paradisuri fiscale cum spuneam, Schengen ne-Schenghen, tot una. Problema este cu celelalte două, care chiar dacă nu sunt nici paradisuri fiscale și-s cât se poate de telurice, tot un fel de insule sunt, uitate undeva sub preșul Europei și înconjurate de oceane și mări furtunoase și vitrege.
La Nord-Est avem “Oceanul Rusesc”, care își aruncă valurile nemiloase peste toți vecinii de la țărmurile sale, naufragiați parcă pe o plută fragilă, încercând să evadeze din strângerea refluxului totalitarist. La Nord-Vest avem “Oceanul Apusului”, format din mai multe mări întunecate și reci, care vlăguiesc și secătuiesc cu sarea lor amară și plină de lăcomie avidă tot ce crește în jurul lor.
La Sud sunt ape ceva mai liniștite și mai calde dar…știți cum se spune că apele liniștite și albastre ascund adâncimi viclene.
Așadar insula România și insula Bulgaria au decis să formeze împreună un arhipelag și să se alipească la țărmul mare și bătrân al Europei. Și Europa ce face? Încearcă să le convingă că sunt în continuare tot insule și că podurile lor nu sunt bune. Punțile contruite până acum și pe care și-au cărat în neștire tot ce au apucat de pe aceste două insule, se pare că deodată au devenit prea șubrede și nu mai prezintă încredere.
Știți în schimb ce țări prezintă încredere? Unele care formează un alt cvartet, însă unul mai de lux decât al nostru. Cele patru, deși NU sunt membre UE ele totuși fac parte din spațiul Schengen: Elveția, Norvegia, Liechtenstein și Islanda. În prima sunt banii, în a două țițeiul, a treia se află sub protecția oficială a primeia iar a patra, o insula, e sub protecția atentă a celei de-a doua. Asta și datorită/din cauza poziționării ei strategice…aproape de malul “Oceanului Rusesc”.
Firma de pază a Europei
Așadar, Elveția nu vrea în UE dar face parte din Schengen. Nu vrea acolo pentru că dacă se aliniază, adio conturi secrete și paradis fiscal în Liechtenstein. Nu vrea nici în NATO că zice ca este istoric neutră militar. Norvegia nu vrea nici ea în UE și totuși e în Schengen. Cum de ce? Țițeiul norvegian pe care îl scot din Marea Nordului, pe cât de prost, pe atât de scump este vândut pe bani grei în vestul Europei în timp ce cel românesc, mult mai bun și mai ieftin este dat de pomană austriecilor că să-l rafineze ieftin lângă Ploiești și să-l vândă cu drag, sub formă de combustibili scumpi…tot românilor. Rafinăria de la Pitești au închis-o că era prea nouă și prea modernă față de a lor de la Schwechat (lângă Viena pe dreapta) și îi făcea concurență. Plus de asta trebuia „să le dea să manâncă și gurili la copiii lor”, nu?
Apropos, știați că Austria nu este membru NATO? Nuuu, da’ nici n-are nevoie. Păi nu ne are pe noi aici, în coasta rușilor, să-i păzim interesele și investițiile? Da. Noi îi păzim afacerea cu carburanți, afacerea cu băncile, afacerea cu construcția de autostrăzi, infrastructura de prelucrare forestieră, etc. și ea ne ține pe noi pe tușă, la respect, pentru că e mai ieftin și mai comod și pentru că poate. De fapt nu s-a schimbat nimic de o jumătate de mileniu încoace. Suntem un fel de firmă de pază a Europei; una săracă dar foarte zeloasă. În schimb, acum când au facut-o de oaie, incearcă să ne cumpere tot ieftin cu reducerea prețurilor la pompă. Îl mai țineți minte pe Ceaușescu? Cum ne oferea el acum 33 de ani, de la balcon, câte 100 de lei la salariu … doar-doar ne potolim, uităm și ne plecam din nou capetele, cuminței.
Vă mai amintiți cum în urmă cu 10 zile sărbătoream ziua națională, ziua independenței țării noastre față de imperiului austriac. Pe bune? Pentru asta au murit sutele alea de mii de ostași români prin tranșee? Pentru asta plătim 33 de Băsești, RareșBogdani și Grapini care stau ca belferii pe banii noștri, prin hoteluri de 5 stele pe la Bruxelles? Pentru asta își râde acum în pumni și aplaudă cu frenezie Putin de la Kremlin? Pentru asta ne-am sfâșiat de la piept țara și neamul în ‘18 și ‘45? Cei care au încă dubii cum că n-am fi independenți să dea o căutare simpla în DEX la cuvântul „independență”…sau nu, mai bine o fac eu pentru ei:
Independență = Situație a unui stat sau a unui popor care se bucură de suveranitate națională; stare de neatârnare și drept de a rezolva liber (cu respectarea drepturilor altor state și a principiilor dreptului internațional) problemele sale interne și externe, fără amestec din afară.
