”Creșterea economică” din România e ca atunci când făceai rate pentru televizor, apoi te mirai de ce ai cheltuieli lunare mai mari

1

Mă uit în jur, după un an de criză, după ”relaxarea” care nu va mai dura mult și nu observ deloc o veselie generală. Poate stau mai slab la capitolul percepție, așa că abia aștept, îmi doresc chiar, să mă contraziceți. Și nu o e chestiune care ține de o structură pesimistă, ci una care ține de realism, de contactul permanent cu realitatea, prin natura meseriei.

Înțeleg că premierul Cîțu este în campanie electorală în PNL și trebuie musai să vorbească despre plusuri, de aici și obsesivele repetări ale poveștii despre creșterea economică. Spre exemplu, ultima declarație: ”Vă vând un mic secret, acela că vor veni noi estimări macroeconomice care vor anunţa o creştere economică de cel puţin 10% în acest an pentru România.

O să avem o creştere economică puternică anul acesta, sper să se adeverească, de cel puţin 10%.

Anul trecut, România a avut o scădere economică de 3,9%, aşa că deja a recuperat ceea ce a pierdut în anul crizei Covid şi merge spre o creştere economică reală de peste 6%.”

Nimic nu este gratis, nici măcar o gogoașă electorală! Ba chiar e mult mai scumpă decât putem duce. Să ne raportăm la economia României, una care generează un deficit permanent. Atât timp cât importăm mai mult decât exportăm, cât consumăm mai mult decât producem, cât ne împrumutăm ca sa acoperim cheltuielile curente, nu pentru investiții, putem să vorbim despre creștere economică?

Politicienii momentului vor avea argumente împotriva acestor realități, susținând ce mari investiții se vor face prin deja celebrul PNRR. După cum bine știți, României i-a cam fost spus ”pas”, pentru că proiectele nu erau bine fundamentate și fie dădeau o notă de seriozitate, fie nășteau suspiciuni. Cumva, apar și corecțiile, apoi vin și banii. Sunt însă bani de împrumut, pe care dacă îi cheltuim anapoda, conform tradiției, îi vom returna exclusiv din suprataxarea contribuabililor, persoane fizice și juridice, prin poveri pe umerii generațiilor viitoare.

Revenind la optimismul premierului, mai pe înțelesul tuturor, ce înseamnă această creștere economică? Cifrele față de anul trecut, când mare parte a economiei era ”gripată”, sunt evident mai bune. Românul a ieșit din bârlog și a început să consume. E drept că mai ponderat, dar consumă, adică pune niște bani în circulație. S-a mărit cumva capacitatea de producție, am apărut cu ceva nou pentru export? Să fim serioși… suntem aceeași piață de consum. Din trocurile astea interne, din nevoia de mobilitate, din nevoia de a locui undeva, generațiile active mișcă niște banii în piață. Este normal să se vadă diferența față de anul trecut, iar asta numește premierul creștere economică. Când te de raportezi la un tsunami, un incediu de pădure la Brebu ți se pare deja o binecuvântare.

Vă mai amintiți de frenezia românului din perioada ratelor doar cu buletinul? Cum se ducea acasă dragul de el, cu ditamai plasma tv în brațe, cu berile și micii de restul din ce obținuse la creditare, apoi trăia o lună ca și când a produs, iar din plus valoare își permisese să nu-și refuse mici plăceri. Bucuriile erau din creditare, nu din plus valoare, iar decontul a început să curgă din luna următoare. Dacă ar fi luat un împrumut, pe care l-ar fi pus să producă, cu un beneficiu puțin peste valoarea dobânzii, atunci ar fi putut să vorbească despre un plus, pe care să îl gestioneze cum voia, de care să se bucure.

Vă mai amintiți de creșterile de pensii din perioada PSD? Ele existau, dar prețurile produselor și serviciilor creșteau mai abitir decât indexările, așa că beneficiul nu se simțeau la bieții oamenii. Era un fel de ”ne-au dat, dar ne-au și luat mai mult”. Asta da satisfacție…

Cam așa și cu România zilelor noastre… încă ne împrumutăm, amanetând viitorul multor generații, cărora le lăsăm datorii, nu o țară, doar pentru acoperirea cheltuielilor curente. Despre ce creștere economică vorbim?

Ai imagini sau informaţii care ar putea deveni o ştire? Trimite-ne un mesaj la numărul 0785 075 112 pe WhatsApp sau Signal.

Vreau să mă abonez la serviciul de mesagerie WhatsApp - Trimite un mesaj pe Whatsapp cu textul VREAU SĂ MĂ ABONEZ la numărul de telefon la 0785 075 112

1 COMENTARIU

  1. Cresterea economica inseamna PIB_anul_1 raportat la PIB_anul_0, calculata dupa o metodologie (imperfecta, cu marja de eroare etc etc) – totusi o metodologie bazata pe stiinta.

    Cresterea economica de x% nu inseamna ca fiecare persoana va castiga mai bine sau va trai mai bine cu x%. Repartitia este intotdeauna neuniforma. Plus ca relatia intre crestere economica si nivel de trait nu este o corelatie perfecta. Cresterea economica este (doar) o premisa a cresterii bunastarii.

    In sfarsit, perceptia bate de multe ori realitatea. Acelasi pahar poate fi vazut pe jumatate plin sau pe jumatate gol.

    Ideea este ca fiecare trebuie sa isi caute propriile repere si sa gaseasca propriile motive de multumire („jumatatea plina a paharului”), pe cat posibil independent de actiunea sau inactiunea unui politician, fie el si primul ministru…

Lasă comentariul tău. Click AICI

Comentariul tău
Numele tău