De ce lipsa bunului simţ unui curier poate afecta grav sănătatea clienților. Întâmplare reală din toaleta unui mall din Ploiești

1

Acum, de când cu ȋntâmplarea asta nefericita denumitã pandemie, mi-am aprofundat obiceiul de a mã spãla pe mâini temeinic ori de câte ori am ocazia. Fie cã sunt acasã ori de fiecare datã când ajung ȋn casã, ce mai…oriunde şi oricând simt cã trebuie sa fac asta.

Asta fãceam si atunci când, aflându-mã ȋntr-o toaletã publicã a unui centru comercial şi efectuând operaţiunea obsesiva despre care v-am spus, am zãrit cu coada ochiului, ȋn oglinda din faţa mea, un tip care intrã ca un taifun, in toaletã. De fapt, mi-a atras atenţia ȋn mod special faptul cã vorbea la telefon zgomotos, era grãbit şi rãvãşit şi avea agãţat ȋn spate un rucsac termoizolant voluminos, ȋntr-o culoare ţipãtoare, cu o siglã inscripţionatã pe acesta, semn cã era curier la una dintre firmele care se ocupã cu livrãri la domiciliu.

Şi pentru cã tabietul meu continua frenetic, tipul despre care vã povesteam, ieşí dupã o vreme (fãrã a trage apa) din cabina unde intrase chemat de naturã şi trecu grãbit pe langã mine, vorbind ȋn continuare la telefon şi ignorând ȋn mod evident chiuveta, apa, sãpunul şi privirea mea tãios-dojenitoare.

M-am gândit instantaneu la restaurantul la care va merge sau de unde, poate, deja a plecat cu comanda…şi cum, cu aceleaşi mâini insalubre, va prelua sau a preluat deja alimente pe care, mai apoi, le va preda, zâmbitor şi jovial, nu-i aşa…unor clienţi infometaţi, spre consum.

Desigur, gândul ca asta mi s-ar putea ȋntâmpla oricand şi mie, m-a cutremurat. Simplul fapt cã cineva a intrat cu mâncarea mea ȋn cabina de WC, pentru a-şi satisface acolo nevoile fiziologice, mã ȋnfioarã.

Pot sã inţeleg cã atunci când natura te cheamã, nu o poţi refuza şi mai pot sã ȋnţeleg cã existã termene de livrare şi şefi exigenţi dar o soluţie trebuie sã existe pentru a evita toate aceste situaţii deloc plãcute pânã la urmã, pentru noi toţi. Pur şi simplu, oamenii aceştia ȋşi pot lãsa rucsacul ȋn grija celor de la restaurantul de unde preiau mâncarea, preţ de câteva minute, cât timp trebuie sã meargã…unde au treabã. Mã rog, nu stã in nevoia mea sã caut soluţii ȋn locul celor care administreaza aceste firme de livrari, pentru ca exista oameni care sunt plãtiţi sã facã asta…

De acord cu faptul cã ei, curierii, sunt oameni ca noi şi cã trebuie şi ei sã meargã la toaletã. De acord şi cu faptul cã ei practicã, acum mai mult ca oricând, o activitate importantã, zic eu, activitate care compenseazã cumva lipsa noastrã de mişcare generatã tot de faptul cã se restrictioneaza accesul clientilor ȋn restaurante, se reduce circulaţia noastrã dupã anumite ore, se reduce in general, timpul petrecut de noi  printre semenii noştri iar livratorii sunt cumva ȋn “prima linie”, practicând aceasta activitate-tampon ȋntru confortul nostru. Pentru asta, le mulţumim! Acest fapt ȋnsã, nu ȋi absolvã pe unii dintre ei (sper eu, cât mai puţini la numãr) de respectarea regulilor de igienã, ca sã nu mai vorbesc de restrictiile impuse de aceastã perioadã nefastã pentru sãnãtatea oamenilor.

Ȋntâmplarea asta ȋmi aminteşte de istorisirea unui fost coleg, care aflat pe un aeroport din strãinatate, undeva pe la jumãtatea anilor ’80, era cât pe ce sã piardã avionul. Povestea cum a fost el iniţiat in “tainele” igienei şi cum a fost “educat” sã nu mai repete acea ȋntamplare nefericitã. Spunea amuzat cum s-a trezit la un moment dat cã a rãmas blocat ȋn cabina de toaletã din aeroportul respectiv. Auzindu-i ţipetele disperate, femeia de serviciu, i-a transmis atunci sec, ȋntr-o englezã perfectã, cã pentru a debloca uşa, trebuie ca mai ȋntâi sã tragã apa. S-a conformat şi uşa cabinei s-a deblocat imediat, ca prin minune. Aşadar, undeva ȋn Europa, jumãtatea anilor ’80…secolul trecut…mileniul trecut !

Ca sã concluzionez; aceastã relatare nu ȋi vizeazã pe TOŢI angajaţii firmelor de curierat ci doar pe aceia care au un comportament similar cu al individului ȋngãlat despre care am amintit mai devreme . Ȋn egalã masurã, acest articol nu este dacã vreţi, nici mãcar despre pandemie, firme de livrãri sau restaurante ori despre reguli draconice impuse de autoritaţile statului ! Pur şi simplu este vorba despre nişte reguli mult mai simple şi mult mai la ȋndemana omului, regulile minime de BUN SIMŢ !

Ai imagini sau informaţii care ar putea deveni o ştire? Trimite-ne un mesaj la numărul 0785 075 112 pe WhatsApp sau Signal.

Vreau să mă abonez la serviciul de mesagerie WhatsApp - Trimite un mesaj pe Whatsapp cu textul VREAU SĂ MĂ ABONEZ la numărul de telefon la 40785 075 112

1 COMENTARIU

  1. După ce primești un colet, te speli pe mâini, nu doar acum când e pandemie.
    Coletul oricum stă prin depozite, mașina curierului, care nu sunt cele mai curate locuri.
    Referitor la lipsa bunului simț, există doua rezolvări : bătaia sau amenda, ambele în cuantum zdravăn.

Lasă comentariul tău. Click AICI

Comentariul tău
Numele tău