Atât de multă silă s-a acumulat, încât am ajuns să cred că nu are sens să mă mai deranjez până la urne. Mulți gândesc așa, dar…

Da, știu, unii au murit pentru ca eu să pot vota liber… Din acest punct de vedere și-au irosit viețile degeaba, dacă ne uităm ce am făcut cu acest drept timp de 30 de ani. Ne-am bătut joc, dar nici nu cred că aveam ce face. Nu stătea în puterea noastră să schimbăm ceva. S-a instalat la putere eșalonul doi din Securitate și din PCR și mai departe progeniturile. Aveau informația, aveau banii, deci aveau puterea. Noi doar am mimat exercițiul democratic, respectiv votul.

Lehamitea produsă de clasa politică este justificată. Lumea e sătulă de partidele vechi, dar deja și de cele noi, care nu au treabă cu programele, cu soluțiile, singura lor preocupare fiind să spună ce nenorocite sunt celelalte partide. Așa e, sunt nenorocite, dar asta nu îi face pe ei mai buni. Oamenii așteaptă soluții, nu bălăcăreală. Nu mă gândesc să nu îl votez pe unul și să te votez pe tine, dacă spui că ăla e nasol, ci dacă prezinți un proiect credibil.

Doar politrucii mai cântă pe strunele partidelor și se entuziasmează de câte ori un dobitoc ierarhic superior face câte o promisiune. Te uiți la ei cu silă, la cum mănâncă cu gura plină și știu că peste o săptămână se vor ascunde în spatele ușilor unor birouri, la adăpostul unor salarii îndestulătoare, la împărțeala a ceea ce a mai rămas de împărțit.

Sunt două lumi: una a lor, incluzând familiile, prietenii, sinecuriștii de la partide, o altă lume fiind a celor care sunt acum băgați în seamă să dea cu ștampila pe buletin. Peste câteva zile cele două lumi nu vor mai comunica, iar cea de a doua va aștepta să se schimbe ceva, continuând să meargă la muncă, constribuind la salariile și pensiile celor din prima categorie. O mizerie ciclică…

Am identificat și câteva personaje care ar putea să schimbe câte ceva, dacă vor fi alese. Sunt însă cazuri izolate. Sper să iasă pe unde candidează și să demonstreze ce au demonstrat primarul de la Oradea, cel de la Cluj, de la Alba Iulia etc..

Pe de altă parte, tot aud despre dobitoci care împart bani, cumpărând astfel voturi. Sper ca cineva să aibă inspirația să-i și filmeze. Poate că deja unii au reușit. Spre exemplu, tot aud despre un individ dintr-o comună străbătută de DN1B, unul care plătește de vreo două săptămâni. Gurile din comună spun că 50 de lei e ”avansul”, iar alți 50 vin în ziua votului, dacă i se demonstrează că a fost votat. Nu se arată prin mijlocul electoratului, dehhh… băiat discret. L-o fila cineva, nu l-o fila, o fi depus cineva plângere, n-o fi depus, habar nu am ( sau am 🙂 ), dar nu se știe niciodată. Știu că din acest moment și-a pierdut liniștea.

Problema nu este un astfel de dobitoc, ci o reprezintă cei care chiar își vând votul. Cu atât se plătește viitorul. Ce o fi în căpățâna ăluia care încasează și votează? Crede că va avea apă, gaze, canalizare, drumuri? Dragă tâmpitule, ăla își va recupera înmiit investiția, că doar nu crezi că te plătește pentru că ești tu frumos. De unde o va recupera? Surpriză! De la tine… Chiar credeai că ăla investește în viitorul tău?

Să îți explic… 100 de lei de om. La o comună cu aproximativ 8000 de oameni cu drept de vot, dacă a cumpărat 1500-2000 de voturi, a câștigat. Prezența la urne este estimată la aproximativ 50%, în varianta optimistă. Așadar, vreo 4000 ies la vot. Sunt vreo 7-8 candidați, iar voturile se împart. Unul care ”investește” vreo 200.000 de lei (un mizilic, adică) în cumpărarea de voturi a câștigat. Ce înseamnă puțin peste 40.000 de euro pentru unul ca ăsta? Nimic și ușor de recuperat din primele lucrări.

O să îți iasă pe nas suta aia de lei, apă nu vei avea, nici drumuri, dar trezești cu reamenajarea unui teren de fotbal, deși inițial tot unul ca el sau chiar el l-a făcut, iar costurile bat la fund investițiile de pe Stadionul Național.

A fost doar o scurtă descriere a ceea ce te așteaptă în cazul în care continui în prostie să votezi pentru pomana pe care o bei în aceeași zi.

Revenind la vot, că tot mă foiam dacă merită sau nu să mă deranjez, spun că m-am hotărât să o fac. Primarul din Oradea este unul dintre cei care m-au convins. Ar mai fi cel din comuna Ciugud. Căutați pe Google și veți înțelege. Imposibil să nu se poată și în Ploiești sau prin comunele din Prahova, respectând evident proporțiile. Deci, deși suntem tentanți să spunem că sistemul e bolnav, că țara e defectă, că suntem majoritar tâmpiți, până la urmă se dovedește că unii au putut, având aceeași legislație, lucrând în același sistem. Trebuie doar să nu ne mai orientăm către aventurieri și panarame. Imposibil să nu găsim pe unii pe care să punem ștampila. O să votez!