Urmăresc cu atenție ceea ce se întâmplă în campania din Prahova și nu încetez să mă minunez cât de naivi sunt unii dintre semenii noștri. Nu sunt de criticat sau condamnat. Cumva, acești oameni trebuie ajutați pentru a nu se mai lăsa înșelați.

Am citit seturi de promisiuni, care se vor a fi programe de campanie, unele dintre ele croite parcă să jignească inteligența oamenilor. Poate că mulți dintre alegători nu au știința de carte care să-i ajute să diferențieze șarlatanii de oamenii care chiar își doresc să facă ceva.

Să nu plecăm de la premisa că toți sunt mânați de rele intenții, luând în calcul că o parte dintre candidați chiar sunt săraci cu duhul. Bieții de ei… Cum să promiți gaze, canalizare, apă curentă și drumuri în doar câteva luni?

Bine, ei pot să promită orice, dar cât de naivă să fie lumea încât să și creadă. Care mai de care se prezintă ca profesioniști în atragerea fondurilor europene și în utilizarea lor cu rapiditate. Așteptările sunt mari, oamenii sunt sătui de 30 de ani de promisiuni, dar să fim rezonabili… nu se pot recupera toate neajunsurile în câteva luni.

Prefer un candidat care să îmi explice etapele, presupunând că nu le știu, care să îmi ofere un orizont de așteptare corect, realist, care să îmi spună cinstit: ”nu se poate de mâine, dar inițiez toate procedurile pentru următoarele obiective…” Așa ceva aș vota, nu un aventurier, unul care să ridice din umeri peste 4 ani și să spună că l-a învins sistemul, eventual să stea ca un șobolan în birou, să tacă, dar să-și încaseze salariile babane.

Se întâmplă frecvent în mediul rural ca oamenii să fie desconsiderati. ”Aaa, păi ăștia de la țară sunt ușor de prostit…” Fals! Țăranii nu sunt nici mai buni și nici mai răi decât orășenii. Sunt oameni care au evoluat, care sunt la fel de conectați la tehnologie ca cei de la oraș, oameni care au fost și continuă să meargă în afara țării, oameni care nu diferă cu nimic de cei de la oraș. Au și ei ”neinstruiții” lor, cum la fel de bine au și orășenii.

De unde atât de mult dispreț, atât de multă desconsiderare? Aroganța unor candidați, care deja se văd jupâni pe moșie, este măsura a ceea ce vor face în următorii 4 ani. M-ai mințit…marș!

Din ce în ce mai multe informații despre candidați care aruncă cu bani în populație. Cam 100 de lei de om, eventual 100 de euro de familie. Vom face tot posibilul să obținem și probe. Este suficient ca unul să dovedească, chit că toți ceilalți le iau banii. Poate îi votează, poate nu, pentru că mulți s-au învățat șmecheri. ”Dă tu bani, că eu tot pe cine vreau votez!” Dacă nu ar fi grav, ar fi amuzant. Știm, sărăcia este grea, dureroasă, frustrantă. O rezolvați cu 100 de lei?

Totuși, gândiți-vă ce poate face pentru voi un candidat care vă oferă bani pentru a fi votat. Ce va face în următorii 4 ani? Fiți convinși că va face! În primul rând își va recupera ”investiția”. Apoi, pentru că banul îi guvernează existența, va capitaliza averea personală. Felicitări! Votându-l, tocmai ți-ai bătut joc de următorii 4 ani, atât pentru tine, cât și pentru copiii tăi.

Alegi pe cine vrei, poate un aventurier care nu are nimic în spate, care nu va avea un consiliu local, deși omul e bine intenționat, poate pe unul care pupând icoane are senzația că bunul Dumnezeu îi redactează documentația pentru atragerea de fonduri UE.

Gândește-te că nu vrei să-ți mai plece copilul la muncă pe afară, că ai vrea să îl vezi mai des, poate muncind pentru comunitatea lui, în următorii 4 ani.

Partidele… ehhh, asta sunt, altele nu avem. Că mergi sau nu la vot, cineva oricum va câștiga, așa că absenteismul nu este varianta prin care să le dai o palmă. Mai bine cere-le, responsabilizează-i, obligă-i, chit că nu de puține ori te-au dezamăgit.

Aceste alegeri sunt complet diferite de toate cele de până acum. Nimeni nu se poate lăuda că este pe val, nimeni nu se poate baza pe un vot politic, decât dacă este complet idiot, total rupt de realitate. Cel care alege are șansa să diferențieze mizerabilii de oamenii care chiar vor și sunt capabili să facă ceva în comunitățile unde candidează. Să știți că sunt astfel de indivizi, doar că trebuie să-i identificați printre aventurierii habarniști și javrele care cumpără voturi. Dacă încerci, poate reușești, poate nu, dar dacă nu o faci nu are cum să iasă ceva bun.

Habar nu am pe cine o să votez, dar o voi face, având încă timp să aflu ce au de gând pentru zona în care locuiesc. Știu însă sigur pe cine nu o să votez:

• pe cel care îmi oferă ceva material în schimbul votului
• pe cel care brusc a devenit credincios, deși nu a mai pus piciorul în biserică de la ultimul botez unde a nășit
• pe cel care profită de credința oamenilor, inoculându-le ideea că Dumnezeu îi va ajuta, nu el care a fost votat și este plătit pentru asta
• pe cel care îmi promite verzi și uscate, dar nu este în stare să detalieze sursele de finanțare, costurile de operare ale diverselor obiective etc..
• nu îl voi vota pe cel care își păstrează în echipă incapabilii mandatelor trecute (vezi directorașii direcțiilor și societăților din subordinea administrațiilor locale)
• pe cel care nu are cunoștințe administrative, dar pare bine intenționat, însă crede că e suficient să ajungă pe scaun, apoi mai vedem noi ce se poate și ce nu

Am ”furat-o” de atât de multe ori, m-am lăsat dus de nas, am mai și mușcat promisiuni sau m-am resemnat, m-am și complăcut crezând că nu pot să fac altceva, dar chiar și propria prostie trebuie să aibă o limită. Sper că măcar acum să-mi mai spăl din păcate și să deschid ochii când pun ștampila.

Nimeni nu-i perfect, dar e imposibil să nu indentifici pe unul care să aibă habar și să facă dovada că îi pasă și de comunitate, nu doar de el.