Ai ”inspirat” gazele jandarmilor din 10 august? Această știre te va enerva la culme

0

DIICOT a clasat parțial dosarul intervenției brutale a jandarmilor din 10 august 2018, când mii de protestatari pașnici au fost loviți și gazați doar pentru că strigau ”libertate!”.

Printr-un comunicat pe care observatorulph.ro îl publică integral, DIICOT anunță scoaterea de sub urmărire penală a șefilor de atunci din Jandarmerie, care au dispus gazarea protestatarilor. Totodată infirmă scenariul de lovitură de stat susținut de Dragnea și ”compania” PSD.

Comunicatul DIICOT

Prin ordonanța din data de 26.06.2020, procurorii Direcției de
Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism au
dispus următoarele:
1. Clasarea cauzei sub aspectul săvârșirii, în forma tentativei, a
infracțiunii de acțiuni împotriva ordinii constituționale;
2. Declinarea competenței de efectuare a urmăririi penale sub aspectul
săvârșirii infracțiunilor de purtare abuzivă, abuz în serviciu şi neglijenţă în
serviciu constând în aceea că ”în data de 10.08.2018, începând cu ora
1800, cu ocazia mitingului organizat în zona Piaţa Victoriei din mun.
Bucureşti, au avut loc incidente violente în care au fost implicate forţele
de ordine din cadrul Jandarmeriei Române, în urma cărora a rezultat
rănirea mai multor persoane”, în favoarea Parchetului de pe lângă Înalta
Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Parchetelor Militare.
3. Clasarea cauzei sub aspectul săvârșirii de către suspecții maior
CAZAN LAURENŢIU VALENTIN, comisar şef de poliţie CHIRICĂ MIHAI
DAN, colonel CUCOŞ GHEORGHE SEBASTIAN și colonel SINDILE
IONUŢ-CĂTĂLIN a infracțiunilor de abuz în serviciu, participaţie improprie
la purtare abuzivă, participaţie improprie la fals intelectual participaţie
improprie la uz de fals, complicitate la abuz în serviciu și complicitate la
participaţie improprie la purtare abuzivă;

4. În vederea aprecierii incidenței în cauza ce a format obiectul
dosarului nr. 7475/P/2018 al Parchetului de pe lângă Judecătoria
Sectorului 1 București a dispozițiilor art.335 Cod procedură penală,
respectiv cu privire la extinderea urmăririi penale sub aspectul săvârșirii
infracțiunii de participație improprie la lovire sau alte violențe prev. de
art.52 alin.3 Cod penal cu referire la art.193 Cod penal, un exemplar al
ordonanței a fost comunicat prim-procurorului acestei unități de parchet.
În fapt, procurorii DIICOT – Structura Centrală au reținut
următoarele:
În conformitate cu dispozițiile art.397 alin.2 Cod penal, constituie
infracțiunea de acțiuni împotriva ordinii constituționale, ce se pedepsește
cu închisoarea de la 10 la 20 de ani și interzicerea exercitării unor drepturi,
întreprinderea de acțiuni violente împotriva persoanelor sau bunurilor
săvârșite de mai multe persoane împreună, în scopul schimbării ordinii
constituționale ori al îngreunării sau împiedicării exercitării puterii de stat,
dacă se pune în pericol securitatea națională.
Analiza normei de incriminare relevă existența următoarelor
elemente de conținut:
1. Acțiunile violente să fie săvârșite de mai multe persoane împreună;
2. Acțiunile violente să fie îndreptate împotriva persoanelor sau
bunurilor;
3. Acțiunile violente să fie săvârșite în scopul schimbării ordinii
constituționale ori al îngreunării sau împiedicării exercitării puterii de stat;
4. Acțiunile violente să pună în pericol securitatea națională.
Raportat la evenimentele din data de 10 august 2018, în cauză s-a
constatat că primele două cerințe ale normei de incriminare sunt
îndeplinite, pe parcursul desfășurării acțiunii de protest mai mulți
protestatari (peste 1000 de persoane, potrivit procesului-verbal de
sesizare din oficiu întocmit de procurorul militar prezent în Piața Victoriei
pe parcursul desfășurării adunării publice) au exercitat violențe atât
împotriva forțelor de ordine cât și asupra bunurilor proprietate publică sau
privată (mijloace de transport și echipament militar, mobilier stradal, etc).
Analiza ultimelor două cerințe ale normei de incriminare, respectiv
ca acțiunile violente să fie săvârșite în scopul schimbării ordinii
constituționale ori al îngreunării sau împiedicării exercitării puterii de stat,
respectiv ca aceste acțiuni violente să pună în pericol securitatea
națională, presupune efectuarea unei analize exhaustive a elementelor
de conținut. Circumstanțierea prin scop a elementului material al
infracțiunii de acțiuni împotriva ordinii constituționale, reflectă, în planul
valorilor sociale ocrotite de lege, caracterul de pericol și nu de rezultat al
infracțiunii analizate.
Cu toate acestea, reglementată ca infracțiune de rezultat
circumscrisă cerinței punerii în pericol a securității naționale, între actul
planificării/realizării acțiunilor violente și perspectiva atingerii efective a
scopului declarat/urmărit trebuie să existe întotdeauna un raport de
cauzalitate care să poată fi dedus din circumstanțe faptice obiective
asociate actelor ce intră în conținutul elementului material al infracțiunii de
acțiuni împotriva ordinii constituționale.
Dimensiunea, amploarea, mijloacele utilizate, contextul și natura
acțiunilor întreprinse în scopul schimbării ordinii constituționale ori al
îngreunării sau împiedicării exercitării puterii de stat trebuie să fie de
natură pe de o parte a proiecta în conștiința oricărui observator
independent imaginea posibilității obiective de atingere a unei astfel de
finalități, iar pe de altă parte de a realiza, în mod efectiv, punerea în pericol
a securității naționale.
Cu alte cuvinte, nu scopul urmărit sau declarat de autorii acțiunilor
violente califică ipso facto faptele săvârșite în prevederile art.397 alin.2
Cod Penal, ci rezultatul acestor acțiuni constând în punerea în pericol a
securității naționale.

Din această perspectivă, acțiunile violente circumscrise
evenimentelor publice care au avut loc în data de 10 august 2018 pe
parcursul desfășurării autointitulatului ”Miting al Diasporei”, într-un
demers de contestare a calităților profesionale/morale ale unor membrii ai
executivului și Parlamentului, chiar dacă scopul declarat a fost acela de
determinare a renunțării acestora la funcțiile publice deținute, nu au avut
și nu au putut avea valoarea de afectare a securității naționale
circumscrisă unei acțiuni menite fie a genera schimbări la nivelul ordinii
constituționale, fie a îngreuna sau împiedica exercitarea puterii de stat,
așa cum cere textul de lege care reglementează infracțiunea prev.de
art.397 alin.2 Cod penal.
Acțiunile puterii constituante, subsumate conceptului de
revendicare pozitivă, prin care se contestă calitățile profesionale și/sau
morale ale unor lideri politici în demersul de obținere a înlocuirii acestora
din funcțiile publice deținute, prin demisie ori prin mecanisme juridice de
drept constituțional, nu vizează și nu produc schimbări la nivelul ordinii
constituționale, însă pot constitui sau nu, în funcție de forma concretă de
manifestare, încălcări ale ordinii constituționale sancționabile în plan
juridic, potrivit dreptului comun.
Pe de altă parte, orice concesie făcută în aplicarea unei dispoziții
legale nu atrage caducitatea normei de reglementare, situație valabilă
inclusiv în ceea ce privește dispozițiile Legii nr.60/1991 – privind
organizarea și desfășurarea adunărilor publice.
Dreptul la liberă întrunire protejează atât întrunirile private cât şi cele
publice, atât cele statice cât şi cele dinamice şi poate fi exercitat atât de
către indivizi cât şi de către cei organizaţi într-o adunare.
Art. 39 din Constituţie, art. 1 şi 2 din Legea 60/1991 privind
organizarea şi desfăşurarea adunărilor publice, cât şi art. 11 CEDO
conferă protecţie doar întrunirilor paşnice.
Atât din abordarea Curţii Europene a Drepturilor Omului, cât şi din
prevederile naţionale se poate trage concluzia că protecţia art. 11 este
depăşită exclusiv în cazul intenţiilor violente dovedite ale participanţilor şi
organizatorilor.
În jurisprudența sa relevantă Curtea a tranșat în favoarea
reclamanților situații evidente/flagrante în care disproporția înregistrată
între modul de exprimare a dreptului protejat de art.11 din CEDO și cel în
care statul a înțeles să asigure echilibrul între obligaţia negativă de
abţinere în cazul exercitării libertăţii de întrunire şi obligaţia pozitivă de
intervenție pentru asigurarea efectivă a exercitării dreptului şi a ordinii
publice a fost în mod evident unul total necorespunzător. Cazurilor
tranșate de Curte în favoarea reclamanților le-a lipsit însă, cu desăvârșire,
componenta asocierii dreptului protejat oricăror forme de manifestare
violentă.
În legislaţia română, cazurile de intervenţie a forţelor de ordine şi
procedura pe care o urmează sunt prevăzute în art. 17-24 din Legea
60/1991.
Motivele pentru care se interzice o adunare publică în legislatia
internă sunt prevazute în art 9 al Legii 60/1991, iar orice motiv invocat în
temeiul legii trebuie să fie probat de către autorităţi.
Urmărirea penală a fost interesată și în a stabili în ce măsură statul,
prin instituțiile/autoritățile sale publice implicate în procesul de avizare,
organizare, coordonare și asigurare/restabilire a ordinii publice pe
parcursul organizării/desfășurării manifestației publice ”Mitingul
Diasporei” din data de 10.08.2018, a asigurat/prezervat standardele
respectării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, anterior, pe
parcursul și ulterior desfășurării evenimentului declarat.
Primăria municipiului Bucureşti şi unităţile de jandarmi competente
teritorial au gestionat adunarea publică de protest din data de 10.08.2018
ca pe un eveniment fără organizator.
Din coroborarea dispozițiilor art.12 alin.1 lit.i) din Legea nr.60/1991
cu cele ale art.2 din cuprinsul aceluiași act normativ, actele de încălcare
a dispozițiilor legale ce reglementează modul de desfășurare a adunărilor
publice întrerup cursul evenimentelor până la momentul restabilirii ordinii
publice, după care adunarea publică poate continua în limita timpului
acordat, dar nu mai târziu de ora 2300. Cu alte cuvinte, între momentul
săvârșirii unor astfel de acte și momentul restabilirii ordinii publice,
participanții la o adunare publică nu mai beneficiază de protecția conferită
de dispozițiile art.11 CEDO, art.39 din Constituție, respectiv art.1 din
Legea nr.60/1991, adunarea publică fiind considerată ca întreruptă.
Datele referitoare la acţiunile de protest din data de 10.08.2018, nu
au indicat o situaţie generatoare a unei crize de ordine publică care prin
complexitate, amploare şi intensitate să ameninţe sau să pună în pericol
ordinea şi valorile constituţionale, sau îndeplinirea obligaţiilor
internaţionale ale statului.
Cu toate acestea, îndemnul pe care exponenți ai unor grupuri de
inițiativă civică l-au transmis public, anterior datei de 10.08.2018, a fost
acela că, în 10 august, în Piața Victoriei din București, participanții la
adunarea publică de protest ”Mitingul Diasporei” vor forța ”în legitimă
apărare” ocuparea sediului Guvernului României, într-un demers ”pașnic”
căruia dacă jandarmeria i se va opune va legitima actele de violență ce
vor urma. Cu alte cuvinte, împotrivirea Jandarmeriei în a permite
protestatarilor, în data de 10 august 2018, să ocupe sediul Guvernului va
reprezenta acel act de provocare din partea jandarmilor la violențele ce
aveau să urmeze.
Mesajul ”curtea/clădirea Guvernului este loc public și avem dreptul
să fim acolo” este contradictoriu cu regimul juridic aplicabil obiectivului
”Sediul Guvernului României” în conformitate cu dispozițiile HG
nr.1486/2005 – privind asigurarea pazei și protecției obiectivelor, bunurilor
și valorilor cu efective de jandarmi – potrivit cărora sediul Guvernului
României constituie obiectiv de importanță deosebită pentru activitatea
statului a cărui pază și protecție este asigurată cu efective de jandarmi
potrivit Planului de Pază aprobat.
Într-o dinamică a evenimentelor pe parcursul cărora ambivalența
”protestatar pașnic – protestatar violent”, respectiv ”protestatar violent –
protestatar pașnic” s-a succedat cu repeziciune și a cuprins o masă mare
de participanți la adunarea publică de protest, singura constantă de natură
a permite gestionarea situațiilor cu potențial degenerativ la adresa ordinii
publice și siguranței cetățeanului a constituit-o mai stricta aplicare a legii.
Într-o societate democratică, ocuparea sediilor unor instituții
fundamentale ale statului, într-un demers ”revoluționar”, este cel puțin
inadecvată dacă ne raportăm la valorile morale pe care de obicei le
clamăm, doar atunci când pretențiile exprimate le opunem exclusiv
celorlalți și mai puțin propriei persoane.

Accesarea mecanismelor legale de reglare a exceselor de orice fel
este incompatibilă cu astfel de forme de exprimare și este, de altfel,
singura modalitate prin care se conferă legitimitate și autoritate unui act
de dreptate, nu doar pretins la modul individual sau de grup, ci recunoscut
la nivel general.
Indiferent de valoarea socială prezervată, sintagma ”scopul scuză
mijloacele” nu-și găsește locul într-un stat de drept, valorile constituționale
consacrând într-o societate democratică nu doar drepturi de revendicat,
ci și obligații de respectat.
În urma numeroaselor incidente violente dintre protestatari și forțele
de ordine, momentul intervenţiei a fost decis de către comandantul acţiunii
şi determinat de necesitatea eliminării riscurilor privind viaţa şi integritatea
corporală a membrilor forţelor de ordine şi a participanţilor la manifestare
(violențele îndreptate împotriva forțelor de ordine începuseră să capete
forme extreme culminând cu sustragerea unei arme de foc și a muniției
aferente pe fondul blocării, izolării și agresării brutale în mijlocul mulțimii
a unui număr de doi jandarmi; înmulțirea situațiilor în care, în demersul de
agresare a forțelor de ordine, obiectele contondente aruncate de unii
protestatari loveau în cădere alți protestatari, etc.).
Într-un context în care pierderea caracterului pașnic al adunării
publice s-a suprapus peste lăsarea întunericului și sustragerea unei arme
de foc și a muniței aferente, imprevizibilitatea consecințelor pe care
încercarea de gestionare în continuare a unui astfel de eveniment le-ar fi
putut produce, inclusiv în planul răspunderii penale, în cazul în care
evenimentele, odată scăpate de sub control, ar fi căpătat valențe tragice,
a impus valorizarea corespunzătoare a dispozițiilor art.2 din Legea
nr.60/1991 potrivit căruia ”Adunările publice trebuie să se desfăşoare în
mod paşnic şi civilizat (…) şi nu pot fi continuate după ora 2300, caz în care
intră sub incidenţa dispoziţiilor Legii nr. 61/1991 pentru sancţionarea
faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii
publice, republicată”, precum și ale art.19 alin.2 din cuprinsul aceluiași act
normativ, potrivit căruia, ”Aprobarea intervenţiei în forţă nu este necesară
în cazul în care asupra forţelor de ordine se exercită violenţe care pun în
pericol iminent viaţa, integritatea corporală sau sănătatea acestora ori a
altor persoane sau când există indicii temeinice că participanţii pregătesc
sau au comis o faptă ilegală.”
Constatările procurorului militar de la Parchetul Militar de pe lângă
Tribunalul Militar Bucureşti aflat la fața locului surprind în cuprinsul
procesului-verbal de sesizare din oficiu faptul că: ”În mijlocul
participanţilor, au acţionat un număr de peste o mie de persoane care se
manifestau violent atât la adresa forţelor de ordine, cât şi la adresa
protestatarilor paşnici, încercând forţarea cordonului de jandarmi. Situația
a degenerat progresiv (…)”.
Urmărirea penală administrată în cauză a stabilit că, pe parcursul
evenimentelor din data de 10.08.2018 au fost extrase din mulțime și
sancționate contravențional un număr de 62 de persoane din care 36 au
fost conduse la secțiile de poliție. Totodată, pentru un număr de 52 de
persoane au fost deschise dosare penale pentru săvârșirea de infracțiuni
pe parcursul adunării publice de protest.
Deosebit de situația acestor persoane, s-au înregistrat și cazuri în
care, în urma acțiunilor de izolare și extragere din mulțime a celor care se
manifestau violent, aceștia au reclamat producerea de leziuni pentru
investigarea cărora s-a procedat la conducerea lor la unități spitalicești,
respectivele persoane revenind mai apoi în piață fără ca în cazul lor să se
mai fi realizat sancționarea contravențională ori constatat săvârșirea de
infracțiuni.
Pe întreg parcursul executării misiunii de asigurare a ordinii publice
a existat o preocupare constantă a forțelor de ordine pentru identificarea,
izolarea și extragerea din mulțime a persoanelor violente, acțiuni care au
fost însă limitate de cerința asigurării integrității corporale a personalului
propriu și a protestatarilor non-violenți în condițiile în care modul de
exercitare a violenţelor asupra forţelor de ordine au reflectat o mutaţie în
plan acţional, agresiunile manifestându-se de-a lungul întregului
dispozitiv, cu mobilitate crescută, atât în zona de contact, cât şi în
interiorul masei de participanţi.
Pe întreaga durată a acţiunii, forţele de jandarmerie, privite în
ansamblul lor, au acţionat gradual pentru restabilirea ordinii publice în
zonele unde aceasta a fost grav tulburată, fiind extrase, când a fost
posibil, persoanele turbulente din mulţime. Zonele unde s-a tulburat
ordinea publică au fost izolate, fiind luate măsuri legale împotriva celor
care au comis acte de violenţă, precum şi pentru protecţia participanţilor
care se manifestau în mod paşnic şi civilizat.
Urmările evenimentelor din data de 10.08.2018 se prezintă în valori
procentuale după cum urmează:
– s-a acordat prim-ajutor medical la 1,4% dintre manifestanți,
respectiv 2,8% dintre jandarmi; au fost transportați la spital 0,19% dintre
manifestanți și 1,18% dintre jandarmi; au fost internați 0,02% dintre
manifestanți, respectiv 0,25% dintre jandarmi; au fost deteriorate un
număr de 60 de căști de protecție, 62 de scuturi de protecție, 10 apărători
pentru coate și genunchi; au fost sparte parbrizele a 12 mijloace auto și
s-au produs alte deteriorări la un număr de 21 de mijloace auto, etc.

– 700 de persoane au depus sesizări/memorii la parchetele militare
(PMTMB și SPM) majoritatea ca urmare a îndemnului public adresat în
acest sens de către organele de urmărire penală;
– Dintre cele 700 de persoane care au depus sesizări/memorii, 13
persoane nu au participat efectiv la protest, urmărind cursul evenimentelor
în mass media, iar pentru 2 persoane situația reclamată este neclară, fapt
ce nu a putut fi acoperit în cursul urmăririi penale întrucât, deși citate în
mod repetat, acestea nu s-au prezentat în vederea audierii și detalierii
circumstanțelor reclamate. De asemenea, 1 persoană declară că a
participat la protest în data de 10.08.2018 între orele 1210
-1240, interval
orar în care nu au existat incidente, despre cursul ulterior al evenimentelor
luând cunoștință din mass-media cu ocazia ajungerii la domiciliu;
– din totalul celor 625 de persoane care au depus sesizări/memorii
și au răspuns citației în vederea audierii, un număr de 28 de persoane au
precizat că nu se consideră persoane vătămate în cauză și vor să fie
audiate doar în calitate de martor cu privire la evenimentele din
10.08.2018;
– din rândul celor 597 de persoane care au depus sesizare/memorii,
au fost audiate în cursul urmăririi penale și au dat declarații în calitate de
persoane vătămate, un număr de 10 persoane figurează în categoria celor
sancționate contravențional, iar pentru un număr de 16 persoane au fost
deschise dosare penale (9 dintre acestea au fost atât sancționate
contravențional cât și cercetate în dosare penale). Toate cele 17 persoane
au fost sancționate contravențional/penal pentru fapte săvârșite pe
parcursul mitingului din 10-11.08.2018;
– din totalul celor 700 persoane care inițial au depus
sesizări/memorii la parchetul militar, un număr de 542 de persoane au
reclamat exclusiv faptul că au fost expuse gazelor iritant lacrimogene, 135
persoane au reclamat faptul că pe lângă expunerea la gaze iritant
lacrimogene au suferit și vătămări corporale ca urmare a acțiunilor
jandarmilor, 3 persoane au reclamat exclusiv vătămări corporale ca
urmare a acțiunilor jandarmilor, 17 persoane au reclamat modul de
intervenție și de exprimare (injurios) al jandarmilor față de manifestanți, la
modul general, 1 persoană a reclamat modul în care au acționat
manifestanții împotriva jandarmilor, 1 persoană a reclamat modul
defectuos în care a fost organizat protestul, iar 1 persoană a reclamat
persoanele care au incitat la depunerea de plângeri penale împotriva
jandarmilor;
– în susținerea afirmațiilor formulate, un număr de 131 persoane au
depus certificate medico-legale. Dintre acestea, pentru 32 de persoane
nu s-au prescris zile de îngrijiri medicale, fie cu motivația că persoanele
expertizate nu au prezentat la momentul examinării leziuni care să
necesite zile de îngrijiri medicale, fie leziunile reclamate erau mai vechi și
nu aveau legătură de cauzalitate cu evenimentele din data de 10.08.2016,
înregistrându-se în același timp și 7 situații în care s-au prescris zile de
îngrijiri medicale pentru leziuni a căror legătură de cauzalitate cu
evenimentul reclamat (expunerea la substanțe iritant-lacrimogene și/sau
lovituri aplicate de jandarmi în data de 10.08.2018) nu s-a putut stabili.
Au fost înregistrate și situații în care jandarmi, aflați în
exercițiul atribuțiilor de serviciu, ar fi abuzat de prerogativele funcției
publice cu care au fost investiți, exercitând violențe nejustificate
împotriva unor protestatari, fapt pentru care a fost dispusă
declinarea competenței de efectuare a urmăririi penale în favoarea
Secției Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta
Curte de Casație și Justiție.

*Contactează Redacția Observatorulph.ro pe WhatsApp la: 0726.221.596

Publică aici opinia ta

Comentariul tău
Numele tău